ClickCease
+ 1-915-850-0900 spinedoctors@gmail.com
Select Page

Pruvenzi di Scatula

Testi di screening di Back Clinic. I testi di screening sò tipicamente a prima valutazione cumpleta è sò usati per determinà s'ellu puderia esse necessariu più teste di diagnostica. Perchè e teste di screening sò u primu passu versu u diagnosticu, sò designati per esse più prubabile di sopravvalutà a vera incidenza di una malatia. Cuncepitu per esse sfarente da e teste diagnostiche in quantu puderanu dimustrà risultati più pusitivi cà un test diagnosticu.

Questu pò purtà à dui veri pusitivi è falsi pusitivi. Una volta chì una prova di screening hè stata pusitiva, una prova di diagnostica hè cumpletata per cunfirmà u diagnosticu. In seguitu, discuteremu a valutazione di e teste diagnostiche. Parechji testi di screening sò dispunibuli per i medichi è i pratichi chiropravichi avanzati per utilizà in a so pratica. Per certi testi, ci hè un pocu di ricerca chì dimustranu u benefiziu di tali teste nantu à u diagnosticu è u trattamentu precoce. U duttore Alex Jimenez presenta strumenti di valutazione è di diagnostichi adattati utilizati in l'uffiziu per esse più clarificate è valutazioni di diagnostica apprupriate.


Cumu l'Artrite Pè Affettate u Geniculate

Cumu l'Artrite Pè Affettate u Geniculate

L'artrite hè carattarizatu da a inflamazioni di una o parechje articuli. I sintomi più cumuni di l'artrite include u dulore è l'incomfortu, gonfiore, inflamazioni è rigidità, trà l'altri. L'artrite pò affettà ogni articulazione in u corpu umanu, in ogni modu, comunmente si sviluppa in u ghjinochju. L'artrite di ghjinochju pò rende difficili l'attività fisica di ogni ghjornu. I tipi più prevalenti di l'artrite sò l'artrite è l'artrite reumatoide, ancu s'ellu ci sò più di 100 forme distinte d'artrite, chì afectanu i zitelli è l'adulti. Mentre ùn ci hè micca cura per l'artrite, parechji approcci di trattamentu ponu aiutà à trattà i sintomi artighjulu di ghjinochju.

 

Anatomia di a Roda

U ghjinochju hè a articulazione più grande è più forte in u corpu umanu. Hè custituitu da l'estremità inferiore di l'ossu di a coscia, o femur, l'estremità superiore di l'ossu di a tibia, o tibia, è a rotula, o rotula. L'estremità di i trè ossi sò cuparti di cartilagine articular, una struttura liscia è slippery chì prutegge è cuscinetti l'osse quandu si curvanu è allistà u ghjinochju.

Dui parti in forma di cunea di cartilagine, cunnisciuti cum'è meniscus, funzionanu cum'è ammortizzatori trà l'osse di u ghjinochju per aiutà à cuscini l'articulazione è furnisce stabilità. L'articulazione di u ghjinochju hè ancu circundatu da un forru sottile cunnisciutu cum'è a membrana sinoviale. Questa membrana libera un fluidu chì lubrifica u cartilagine è aiuta ancu à riduce l'attrito in u ghjinochju. I tipi significativi di l'artrite chì affettanu u ghjinochju - include l'artrite, l'artrite reumatoide è l'artrite post-traumatica.

 

Articulu

L'artrite hè u tipu più cumuni d'artrite chì afecta l'articulazione di u ghjinochju. Sta forma d'artrite hè un prublema di salute degenerativa, di usura chì si trova più cumunimenti in e persone di 50 anni è più vechji, ma pò ancu sviluppà in i ghjovani.

In l'artrosi, u cartilagine in l'articulazione di u ghjinochju sguassate gradualmente. Quandu u cartilagine sguassate, a distanza trà l'osse diminuisce. Questu pò risultà in strofinamentu di l'osse è pò creà spurs ossei dolorosi. L'artrosi generalmente si sviluppa lentamente, ma u dulore pò aggrava cù u tempu.

 

Arthritis Rheumatoid

L'artrite reumatoide hè un prublema di salute crònica chì affetta parechje articuli in tuttu u corpu, in particulare l'articulazione di u ghjinochju. RA hè ancu simmetricu, vale à dì chì spessu affetta a listessa articulazione in ogni parte di u corpu umanu.

In l'artrite reumatoide, a membrana sinoviale chì copre l'articulazione di u ghjinochju s'inflama è s'inflama, causendu dolore di ghjinochju, disconfort è rigidità. RA hè una malatia autoimmune, chì significa chì u sistema immune attacca i so tessuti molli. U sistema immune attacca i tessuti sani, cumpresi i tendini, i ligamenti è i cartilagini, è ammorbidisce l'ossu.

 

Artrite postunatuali

L'artrite post-traumatica hè una forma d'artrite chì si sviluppa dopu à danni o ferite à u ghjinochju. Per esempiu, l'articulazione di u ghjinochju pò esse dannatu da un ossu rottu, o frattura, è risultatu in l'artrite post-traumatica anni dopu à a ferita iniziale. I lacrimi meniscali è e ferite ligamenti ponu causà usura supplementu nantu à l'articulazione di u ghjinochju, chì cù u tempu pò purtà à l'artrite è altri prublemi.

 

Sintassi di Artrite di Rodite

I sintomi più cumuni di l'artrite di ghjinochju include u dolore è l'incomfortu, inflammazioni, gonfiore è rigidità. Ancu se l'iniziu bruscu hè prubabile, i sintomi dolorosi generalmente si sviluppanu gradualmente cù u tempu. I sintomi supplementari di l'artrite di ghjinochju ponu esse ricunnisciuti cum'è seguente:

 

  • A cumunione pò stà risata è inchjata, facendo difficultà di dàchula è rinvià u ghjinochju.
  • Influrazione è inflamazioni pò esse agisce na matina, o quandu sentate o restanu.
  • Attenti vigoru pò causà u dulore à invintari.
  • Fragilità Fattura di cartilaggiu è altru tissutu brune pò intarfere cù u moffulinu di e articuli, chì pruvucà à u ghjinochju per chjughjheghja o fassi in u mociru. Puderia ancu creà, cliccate, fraccione o fate un sonu mumentu, cume crepitu.
  • U pene pò causà un sensu di fatigue o anghjulazione da u ghjinochju.
  • Parechje persone cun l'artrite pò ancu detragiunà u penali di l'articuglia cù u clima chiudu è cambiamenti climatichi.

 

 

Diagnostu per Artrite di Geniculata

Durante l'appuntamentu di u paziente per u diagnosticu di l'artrite di ghjinochju, u prufessore di a salute parlerà di i sintomi è di a storia medica, è ancu di fà un esame fisicu. U duttore pò ancu urdinà e teste di diagnostichi di l'imaghjini, cum'è raghji X, MRI o testi di sangue per più diagnostichi. Durante l'esame fisicu, u duttore cercherà:

 

  • A inflammation, inflamación, calidez o vermiculite
  • T tenderness around the knee joint
  • Assortiment di u muvimentu passiu è attivu
  • Inestabilità di a articulazione di corpu
  • Crepitu, a sensazione di grating dentro di l'articulazione, cù u moesiu
  • U pene chì u pezzu hè colpi nantu à u ghjinochju
  • Issues cù prossime, o modu di caminari
  • Qualchese signalà di danni o ferita à i musculi, tendini è ligamenti chì circundanu a articulazione di corpu
  • Involvement of additional joints (un indicatore d'artrite reumatoide)

 

Pruebas Diagnosi Di Images

 

  • X-rai. Queste prucessi di diagnostica di imaghjini pruduce l'imagine di strutture compacti, cum'è l'osse. Puderanu a distinguishà trà e diverse artritiu. I rachi per artrite di ghjinochju pò esse dimustratu una parte di a distanza articule, cambiassi in l'ossu, in modu a furmazione di spurs d'uge, cunnisciuti com ostefiche.
  • Pruvedimenti addizzjonali. A volte, l'imaghjini di risonanza magnetica, o MRI, scans, tomografia computerizzata, o CT, scans, o scans di l'osse sò necessarii per verificà a cundizione di l'ossu è i tessuti molli di u ghjinochju.

 

Testi di Sangue

U vostru duttore pò ancu cunsiglià e teste di sangue per determinà quale tipu d'artrite avete. Cù certi tipi d'artrite, cum'è l'artrite reumatoide, i testi di sangue ponu aiutà à l'identificazione propria di a malatia.

 

Jimenez White Coat
Ancu l'articulu di i ghjinochje hè unu di i più ghjuvuli è più grandi in u corpu umanu, hè spessu propensu a pardunale danni o ferite, è resultendu una varietà di cundizioni. Inoltre, però, altri prublemi di salute, cum'è l'artrite, ponu influenzallu a articulazione di corpu. In a retazione per a maiò parte di l'assicuranza di El Paso, TX, l'assistenza chiropraviu pò aiutà aiutà i sintomi dolorosi cun l'artrite di i ghjinochje, frà altri prublemi di salute. Dr. Alex Jimenez DC, CCST Insight

Trattamentu per l'Artrite di Rodite

 

Trattamentu non-cirurizionale

Approcci di trattamentu non-cirurgia sò spessu cunsigliati prima di cunsiderà trattamentu kirurggicu per l'artrite di ghjinochju. I prufessiunali di a salute ponu ricumandemu una varietà di opzioni di trattamentu, cumprese l'assistenza chiropraviu, a terapia fisica è e mudificazioni di stili di vita, frà altri.

Modificazioni di stile. Certi modificatori di stili di modi sò assicurati à prutezzione di l'articuli di ghjinochju è impediscenu u prugressu di l'artrite. A minimizzazione di l'attività fisica chì aggrava a cundizzioni, metterà più pressu à u ghjinochju. Pèrdite u pesu pò aiuta ancu aiutà l'estensione è a prissioni annantu à a articulu di u ghjinochju, chì resenu in sintomi menu penali è a creazione di funzione.

Chiropraziu di cura è terapia fisica."A cura chiropratica utilizza l'aghjustamenti chiropravichi di u corpu tutale per restaurà currettamente qualsiasi misalignamenti spinali, o subluxazioni, chì ponu causà sintomi, cumprese l'artrite. U duttore pò ancu ricumandemu a terapia fisica per creà un eserciziu individualizatu è un prugramma di attività fisica per i bisogni di ogni paziente. Esercizii specifichi aiutanu à aumentà a gamma di movimentu è a resistenza, è aiutanu à rinfurzà i musculi in l'estremità inferiori.

Dispositivi attivi. L'utilizazione di dispositivi d'assistenza, cum'è una canna, scarpe ammortizzatrici o inserti, o una cinghia o una manica di ginocchiu, pò diminuire i sintomi dolorosi. A parolla aiuta cù funziunamentu è stabilità, è pò esse particolarmente utile si l'artrite si basa nantu à una parte di u ginocchiu. Ci hè dui tipi di parentesi chì sò spessu usate per artrite di ginocchiu: A a "cuccagna di scaricatore" sposta u pesu da a parte affettuata di u ginocchiu, mentri una rinforzata "di sustinenza" aiuta à supportà l'intera carica di ginuru.

Drogini è / o medicazione. Diversi tipi di medicazione sò utili à tratta l'artrite di u ghjinochju. Siccomu i pirsoni respondenu in modu diversu à i medicazione, u vostru duttore hà travagliatu cercanu cun voi per pudè determinà i medicazione è i dosages chì sò sicuru è efficace per voi.

 

Trattamentu Cirurgicu

U prufessore di a salute pò ricumanderà trattamentu kirurggicu se l'artrite di u ghjinochju di u paci causa una disabilità severa è solu se u prublema ùn hè micca allevatu cù trattamentu non-cirurgicu. Cum'è tutte e cirurgia, ci sò uni pochi risichi è cumplicazioni cù u trattamentu kirurggicu per l'artrite di ghjinochju. U duttore discuterà i pussibuli prublemi cù u paziente.

Artroscopy. Durante l'artroscopia, i medici usanu strumenti è piccole incisioni per diagnosticà è curavanu i prubi di ginirali. A chirurgia artroscopica ùn hè micca usata spessu in u travagliu di l'artrite di u ghjuventu. In i casi chì l'osteoartrite sia accumpagnatu cù una strapazzata meniscal degenerativa, a chirurgia artroscopica pò esse prudente per trattà u menisu strappatu.

Cartilaggini grafting. U tissu di cartilagiu nurmale pò esse presitu da un banc tissu o da una parte difeente di u ghjinochju per pudè cumpientà un pirtore in u cartilaggiu articu. U prucessu hè tipicu in cunsideratu solu per i zitelli più ghjovani.

Synovectomia. U furfetttu danatu da l'artrite reumatoide hè eliminatu per rinfigurà l'inzuru è u dolore.

Osteotomia. In una osteotomia di ghjinochju, sia a tibia (shinbone) sia u femur (thighbone) hè tagliata è poi rimodellata per allevà u stress è a pressione nantu à l'articulazione di u ghjinochju. L'osteotomia di u ghjinochju hè aduprata quandu l'artrosi in u primu stadiu hà danatu una faceta di l'articulazione di u ghjinochju. Cambiendu a distribuzione di pesu, questu pò esaltà è rinfurzà a funzione di u ghjinochju.

Sustituzione di a regula totali o parali (artroplastia).U duttore sguasserà l'ossu è u cartilagine dannuti, dopu mette una nova superficia plastica o metallica per restaurà a funzione di u ghjinochju è e so strutture circundante.

Dopu ogni tipu di cirurgia per l'artrite di ghjinochju implicarà un periodu di ricuperazione. U tempu di ricuperazione è a riabilitazione dependeranu di u tipu di cirurgia realizata. Hè essenziale per parlà cù u vostru prufessiunale di salute per determinà a megliu opzione di trattamentu per a vostra artrite di ghjinochju. U scopu di a nostra infurmazione hè limitata à i prublemi di salute chiropraviu è spinali. Per discutiri u sughjettu, sentite liberu di dumandà à u duttore Jimenez o cuntattateci à 915-850-0900 .

Curatu da Dr Alex Jimenez

 

Chjami Aghjalesi Now Button H .png

Topic Discussion: Relieving Knee Pain without Surgery

U dulore di ghjinochju hè un sintumu ben cunnisciutu chì pò accade per una varietà di ferite di ghjinochju è / o cundizioni, cumprese feriti sporti. U ghjinochju hè una di e articuli più cresciti in u corpu umanu cum'ellu hè fatta da a intersezione di quattru anziani, i quattru ligamenti, i diversi tendini, duie menisci è u cartilagine. Sicondu l'Academia Americana di Médici di Famiglia, i più cundizzioni cumuni di u duluri di i ghjinochju include subluxation patellar, tendinitis di patellar o ghjuvedore di jumper, è a malatia d'Osgood-Schlatter. Ancu sì u doloru di corpu hè più probatu devenu in e persone nantu à 60 anni d'età, u dolore à u ghjinochju pò ancu esse in i zitelli è l'adulescenti. U dolore di Rodite pò esse trattatu in casa cù i metudi di RICE, in ogni casu, i feriti di corpu severi pudianu esse precisione assistenza medica immediata, inclusi l'assistenza chiropragique.

 

I blog di stampa

EXTRA EXTRA | TEMA IMPORTANTE: El Paso, TX Chiropractor Recomendatu

La Scienza Basca di Menchi Rifugiu di l'Umani, Composizione, è Funzione

La Scienza Basca di Menchi Rifugiu di l'Umani, Composizione, è Funzione

lu ghjinochju Hè una di e ghjungi più cumplicati in u corpu umanu, chì si componi di l'ossu di a coscia, di u fèmuru, di l'articulu furiali, à a tina, è a rossetta, o patella, tra l'altri tessuti rotulati. Tendini i connectà l'ossi à i musculi, mentri ligamenti cunghjuntanu l'ossi di l'intima di u ghjinochju. Dui pezzi di cartilagine in u liggeru, cunnisciutu cumu u meniscu, furnisce l'estabilizzioni à a articuli di u ghjinochju. U scopu di l'articulu sottu hè di dimustrà u discursà di l'anatomia di a articulazione di corpu è di i tissuti arghjintivi.

 

astrattu

 

  • Contextu: L'infurmazioni riguardanti a struttura, a cumpusizione è a funzione di i menisci di u ghjinochju sò stati spargugliati in parechje fonti è campi. Sta rivista cuntene una descrizzione concisa, dettagliata di i menisci di u ghjinochju, cumpresi anatomia, etimologia, filogenia, ultrastruttura è biochimica, anatomia vascolare è neuroanatomia, funzione biomeccanica, maturazione è invecchiamento, è modalità di imaging.
  • A Vicenza: A ricerca di letteratura hè stata rializata da una stima di l'articuli PubMed è OVID publicati da 1858 à 2011.
  • Risposte alla lingua: Stu studiu ponu dettu e funziunalità strutturale, compositiva è funziunale di u menisci, chì pò esse pertinenti à a presentazioni clinica, di diagnosi è di e riparazioni kirurgiari.
  • Conclusioni: Un capitu da l'anatomia è di a biomimaria di u menisci hè un prerequisite necessariu per capiscenu a patogeneesi di i disordini chì implica u ghjinochju.
  • Segni: ghjinochju, meniscus, anatomia, funzione

 

I MUVRINI

 

Una volta qualificatu cum'è un restu embrionale senza funzione, 162 i menisci sò oramai cunnisciuti per esse vitali per a funzione normale è a salute à longu andà di l'articulazione di u ghjinochju. I menisci aumentanu a stabilità per l'articulazione femorotibiale, distribuiscenu carichi assiali, assorbenu scossa è furniscenu lubrificazione è nutrimentu à l'articulazione di u ghjinochju.4,91,152,153

 

Inziunati à i menisci sò ricunnisciuti com una causa di morbidità musculoskeletali sinifikanti. L'estruta unica è cumplicata di menisci si fa trattatu è riparà a sfida di u paci, circhulu è fisicu fisicu. Inoltre, danni à longu duru pò causari à i cambiamenti di corrugazioni degenerati, cum'è a furmazione osteòpite, degenerazione di cartilagini articular, esprimintu spaziunatu di l'articulu sintomaticu è di articulu sintomaticu.36,45,92 A priservazione di u menisci accunsente à mantene a so cumuzioni distintiva è l'urganizazione.

 

Anatomia di Menisci

 

Menpellà etimologia

 

A parolla meniscu vene da a parolla greca m? Niskos, chì significa "crescente," diminutivu di m? N ?, significa "luna".

 

Menoghla Filiculugia è Anatomia Comparativa

 

L'omini palesanu caratteristiche anatomichi è funziunali similarii, cumpresu un fioru distali bicondilale, ligamenti cruciate intraarticulate, menisci è colture asimmetricu.40,66 Sti propri morfologichi similari riflessa un lignamentu geneticu cumuni chì pò esse tracciate più di 300 milioni anni.40,66,119

 

In a sterpa di primati chì portanu à l'omu, l'ominidi si sò sviluppati à pusizione bipedale circa 3 à 4 milioni d'anni fà, è da 1.3 milioni d'anni fà, l'articulu patellofemorale mudernu hè statu stabilitu (cù una faceta rotula laterale più longa è trochlea femorale laterale currispondente) .164 Tardieu hà investigatu a transizione da u bipedalisimu occasionale à u bipedalisimu permanente è hà osservatu chì i primati cuntenenu un meniscus fibrocartilaginuu mediale è laterale, cù u meniscus mediale morfologicamente simile in tutti i primati (crescente in forma cù 2 inserzioni tibiali) .163 Per cuntrastu, u meniscus laterale hè statu osservatu à esse più variabile in forma. Unicu in Homo sapiens hè a presenza di 2 inserzioni tibiali 1 anteriore è 1 posteriore chì indicanu una pratica abituale di movimenti di piena estensione di a articulazione di u ghjinochju durante e fasi di posizione è swing di a camminata bipedale.20,134,142,163,168

 

Embriologia è di Sviluppu

 

A forma caracteristica di i menisciali lateral è medial hè cumminata trà a 8th è a 10th week di gestation.53,60 Sò da una cundiscenza di a capa intermedia di u tessulu mesenchimale per furmulà annessi à a càmpera di l'articulu di u circondu.31,87,110 U menisci d'esercitu sò assai cellulare è vascular, cù l'ingaghjamentu di sangue chì entri da a periferia è estensendu per l'ingrossu tutale di u menisci.31 Cum'è u fetu cuntinueghja a sviluppà, hè una diminuzione graduali in a cellulare di menisci cù un incrementu concomitanti in u cuntenutu di colaggiu in un circunferential A rimborsu di u cunflittu. A NUMELLA CUNZIONE è l'stress di postnatale di pisciali sò fattori impurtanti à determinà l'orientazione di fibbra di colaggiu. Per adultu, solu u periferu 30,31% à 10% anu un supply.30 di sangue.

 

Malgradu sti cambiamenti histulogichi, a proporzioni di l'altupianu Tibialu coperto per u meniscenu accunsentutu hè relativamente constantu in u sviluppu di u fetu, cù a menisci mediale è laterale chì apprufittendu 60% è 80% di e superficii, rispettivamente.31

 

L 'Anatomia Chjesa

 

L'exam grossu di u menisci di u ghjinochju revela un tessulu limu, lubricatu (Figura 1). Ci sò cunti di focu di fibrocartilamentu situati nantu à l'aspettu mediale è laterale di a articulu di u ghjinochju (Figura 2A). U frontiere periferali è vascular (ancu cunnisciutu cum'è a zona rougata) di ogni meniscus hè moltu, convex, è anu da a càscita articule. A fruntiera internu (also known as the white zone) ci ponu à una prima riva gratis. I superfici supiriori di meniquis sò cagavanu, attivendu una articulation efficace cù i so cundette femorile cunvexi rispettivi. I superfici inferni sò chjati per accodate l'alti di u tibial (Figura 1) .28,175

 

image-7.png

 

 

Meniscus medial. U meniscus medial semicircular mediteghja circa 35 mm in diametre (precedente à a laterazione) è hè significativamente più largu dopu à l'antichità.175 U cornu anterior hè anu attaccatu à l'alti di a tibia vicinu da a fossa interkonfondilale prima à u ligamento cruciate precedente (ACL). Ci hè una variabilità significativa in a situazione di u cunghjettu di a cornuta di u meniscus medial. Lu cornu hè anu attaccatu à a fossa intercondylar posterior da a tibia trà u meniscenu lateral è u ligamenti cruciate posteriori (PCL; Figuri 1 u and2B) .2B). Johnson et al reexaminati i siti di inserimentu tibial di i menisci è e so relazioni topulogichi cù i marcati anatomii di u ghjinochju.82 Sarrèbbenu chì i siti di l'inserimentu di i tempi anterichi è lateri di u meniscenu mediale eranu più maiori ca l'à u meniscenza lateral. L'area di u situ di inserzione di u corno di u meniscenzi medievali era u più grande di u generale, mette in a 61.4 mm2, mentre chì a cornea laterale di u meniscenu spaziu hè a più chjuca, in 28.5 mm2.82

 

A parte tibiale di l'attaccamentu capsulare hè u ligamentu coronariu. À u so puntu mediu, u meniscu mediale hè più fermu attaccatu à u femore per una condensazione in a capsula cumuna chjamata ligamentu collaterale mediale profondu.175 U ligamentu trasversale, o "intermeniscale", hè una banda fibruosa di tessutu chì cunnessa u cornu anteriore di u meniscus mediale à u cornu anteriore di u meniscus laterale (Figure 1 è and2A2A).

 

Meniscus Lateral. U meniscenu spaziali hè casi circularu, cù un largu uniformu uniformu da l'anterior à a laterale (Figures 1 è and2A) .2A). Okkupa una maiò parte (~ 80%) di a superficia articular cum'è u meniscus medial (~ 60%) è hè più mobile.10,31,165 Tanti corni di u meniscenu laterali sò anessi à a tibia. L'inserimentu di u cornu anterior di u meniscenu spaziunale ghjè sottu à l'eminenza intercondilale è adjoinente à u situ largu di attachete di l'ACL (Figura 2B) .9,83 Lu cornu posterior di u meniscus laterale inseriti dopu à a spine tibialali è giustu prima di l'inserimentu di u cornu posteriore di u meniscus medievale (Figura 2B) .83 U meniscenu laterale hè aggrottu in u ligitate capsulare; però, sti fibri ùn anu attache à u ligamenti colatali laterali. Lu cornu tròpulu di u meniscenu spaziu attachesu à l'aspettu internu di u cundimentu femoricu mediale through the ligaments meniscofrutturale anteri è tardi di Humphrey and Wrisberg, rispettivamente, chì si viguranu vicinu l'urigine di a PCL (Figures 1 è and22) .75

 

Ligamenti miscocumentu. A letteratura riporta inconsistenze significative in a presenza è a dimensione di ligamenti meniscofemorali di u meniscus laterale. Ùn ci pò esse nimu, 1, 2 o 4.? Quandu sò prisenti, sti ligamenti accessorii trasversali da u cornu posteriore di u meniscus laterale à l'aspettu laterale di u condile femorale mediale. Inseriscenu immediatamente accantu à l'attaccamentu femorale di u PCL (Figure 1 è and22).

 

In una seria di studii, Harner et al medcine l'area trasversale di i ligamenti è truvaru chì u ligamentu meniscosemicu averaged 20% da a dimensione di a PCL (range, 7% -35%). U spaziu inseritivu sulu senza sapienti di l'angulu inseritivu o di a densità di colaggiu ùn ùn nè micca indicatu a so forza relative.69,70 A funzione di sti ligamenti ùn resta micca sanu; Puderanu tene da u cornu laterale di u meniscenu spaziunale in una direzzione antica per incrementà a congruistia di a fossa meniscotibial è a cundula femorale lateral.115

 

Ultrastruttura è Biochimica

 

Matricella Extracellulare

 

U meniscu hè una matrice extracellulare densa (ECM) cumposta principalmente da acqua (72%) è collagene (22%), interposta cù e cellule.9,55,56,77 Proteoglicani, proteine ​​non collagene è glicoproteine ​​contanu u restu di u pesu seccu. Le cellule meniscali sintetizanu è mantenenu l'ECM, chì determina e pruprietà materiali di u tessutu.

 

I caghigliu di u menisci sò refernuti comu fibroondonditi perchè parevenu esse una mistura di fibroblastidi è chondrociti.111,177 Célula in a strata più superficial di u menisci sò fusiforme o spindle shaped (più fibroblastique), mentri chì i celluli situati più sulle Meniscus sò ovoidi o poligonali (più chondicciali). NUMX Cell morphology ùn si diffiere micca trà i locu periferali è cintrali in u menisci.55,56,178

 

I dui cunguli cuntenenu reticulum endoplasma abundanti è u complexu Golgi. A mitocondria sò lucalizati in tantu, suggerennu chì a via maiò per a produzzione energica di fibrochondròciti in u so averebbe hè probabilmente glycolysis anaerobi.112

 

acqua

 

In menisci normi, sanu, u fluidu tissutu riprisenta 65% à 70% di u pesu totali. A maiò parte di l'acqua si trova in u tissue in i domini dissolvente di i proteoglicanu. U cuntenutu di l'acqua di u tessili meniscalu hè più altu in l'area sussulti chì in l'area cintrali o antichi; i tessuti di tissuti da a superficia è i capelli più rimoti anu cuntenti simili.135

 

Grandi pressioni hydraulichi sò necessarisi per superarle a freccia di a resistenza di fricciali di furzà u flussu di fluidu in u tessulu meniscalicu. Cusì, l'interazzione trà l'acqua è u marcu macromoleculu matriculamenu influenza significativamente a proprietà viscoelastichi di u teatru.

 

Collagens

 

I Collagni sò primarmenti rispunsevuli di a tensa forza di menisci; cuntribuiscenu à u 75% di u pesu seccu di l'ECM.77 L'ECM hè cumposta primarjament di colagiu di tipu I (90% pesu secu) cù quantità varianti di II, III, V è VI.43,44,80,112,181 U predominu di u tipu I Collagen distinguishes the fibrocartilage di menisci da articule (hyaline) cartilagine. I collagni sò largamente interspondenziati per l'hidroxilpiridininu aldehydes.44

 

L'accordu di fibre di collagenu hè ideale per trasferisce una carica cumpressiva verticale in tensioni circonferenziali di "zuppi" (Figura 3). 57 Le fibre di collagene di Tipu I sò orientate circonferenzialmente in i strati più profondi di u meniscu, paralleli à u cunfini perifericu. Queste fibre mischjanu e cunnessioni ligamentose di e corne meniscali à a superficie articulare tibiale (Figura 3) .10,27,49,156 In a regione più superficiale di i menisci, e fibre di tip I sò orientate in una direzzione più radiale. E fibre orientate radialmente sò ancu presenti in a zona profonda è sò intrecciate o intrecciate trà e fibre circonferenziali per furnisce l'integrità strutturale (Figura 3). # Ci sò detriti lipidici è corpi calcificati in l'ECM di i menisci umani.54 I corpi calcificati cuntenenu cristalli lunghi è snelli di fosforu, calciu è magnesiu nantu à l'analisi roentgenografica di sonda elettronica.54 A funzione di questi cristalli ùn hè micca cumpletamente capita, ma si crede chì ponu ghjucà un rolu in l'infiammazione acuta di l'articuli è in l'artropatie distruttive.

 

 

Noncollagenous matrix proteins, cum'è fibronectin, cuntribuiscenu 8% à 13% di u pisu seccu. Fibronectin hè involuttu in parechje prucessi cellulari, cumprese riparazione di tissuti, embriogesi di u cugliu di u sangue, è a migrazione / aderenza di cèl·lula. L'Elastin forme à menu di 0.6% di u meniscus seccu; a so situazione ultrastructural ùn hè micca chjaru. Probabilizzioni viaghja interaccetta direttamente cù u colaggiu per furnisce rispettu à u tessulu. **

 

Proteoglicanu

 

Situati in una scheda fina di fibrile di colaggiu, i proteoglicanu sò grande, molécule hydrofilique accattu nativamente carburanti, cuntribuiscenu 1% à 2% di pesu secu. 58 Sò furmati da una basa di a proteini cù 1 o catturini covalently linked glycosaminoglycan chains (Figure 4) .122 U numaru di ste molécule hè più apprezzatu da interaczione specifica cù l'ughjitu hialuronicu.67,72 L'ingrossu di i proteoglicanu in u meniscu hè un uttèsimu tutale di u cartilagine articular, 2,3 è pò esse una variazioni numerosa sicondu u situ di u mostra è l'età di u paci.49

 

 

In virtù di a so struttura specializata, alta densità di carica fissa è forze di repulsione di carica di carica, i proteoglicani in l'ECM sò responsabili di idratazione è furniscenu à u tessutu una alta capacità di resistere à carichi compressivi. U prufilu glicosaminoglicanu di l'omu adultu nurmale. u meniscu si compone di chondroitin-6-sulfate (40%), chondroitin-4-sulfate (10% à 20%), dermatan sulfate (20% à 30%), è cheratina sulfate (15%; Figura 4) .65,77,99,159 , 58,77 E più alte concentrazioni di glicosaminoglicani si trovanu in e corne meniscali è a metà interna di i menisci in e zone primarie di pesu.XNUMX

 

Aggrecan hè u proteoglicanu principe truvatu in u menisci umanu è hè largamente rispunsevule per i so proprietà compressivi viscoelastic (Figura 5). Li proteoglicani petitsi, cum'è decorin, biglycan e fibromulina, si trovani in quantità più chjuche. L'Hexosamine cuntribuiscenu 124,151% à u pesu secu di l'ECM.1. E funzioni precisa di ognuna di sti petri proteoglicani di u meniscenu ùn sò micca sviluppati cumplessu.

 

 

Matrici Glycoproteins

 

U cartilagine meniscale cuntene una gamma di glicoproteine ​​matriciali, chì l'identità è e funzioni sò ancu da determinà. L'elettroforesi è a tinta successiva di i gel di poliacrilamide rivelanu bande cun pesi moleculari chì varieghjanu da pochi kilodaltoni a più di 200 kDa.112 Queste molecule matriciali includenu e proteine ​​di ligame chì stabilizzanu aggregati di acidi ialuronici proteoglicani è una proteina 116-kDa di funzione scunnisciuta.46 Questa proteina risiede in a matrice in forma di cumplessu cunnessu à disulfuri di altu pesu moleculare.46 Studii di immunolocalizazione suggerenu chì si trova soprattuttu intornu à i fasci di collagene in a matrice interterritoriale.47

 

I glucoproduzzioni cume sò un subgruppu di i glicoproteinsi matrici. Sti macromolicheculi sò in parti rispunsevuli di vincitore cù altre molèculi di matrice è / o cèl·loli. Tali molekuli d'aderenza intermolecular sò cunsiderati impurtanti in l'organizzazione supramoleculare di i molécules extraceluli di u meniscus.150 Trè molleculi sò stati identificati à u meniscus: tip VI collagen, fibronectin è thrombospondin.112,118,181

 

Vascular Anatomy

 

U meniscus hè una struttura relativamente avascular cun un suminatu di sangue limitatu perifferenti. L'arterie medial, lateral, è mediu di geniculate (chì partianu di l'artery poplitee) furnissi a vascularizazione maiò à l'aspettu inferior è superior di ogni meniscus (Figura 5) .9,12,33-35,148 L'arteria geniculata media hè una piccula ramu curretta chì perforate a ligamentu popliteali oblicu in u cantu posteromedial di l'articulazione tibiofemoral. A retazioni capillaria preguanista di e rame di l'arterie hè uruguaiana in i tessuti sinoviale è capsula di u ghjinochju à a periferia di i menisci. U periferali 10% a 30% di u meniscus medial è 10% à 25% di u meniscenu lateral hè relativamente vascularizatu bè, chì hà implicatu impurtante per a cicatriscia di meniscus (Figura 6). distanza qasula à a sustanza di i menisci è formate loops terminali, chì furnisce una via diretta per a nutrizazione.12,33,68 A parte restu di ogni meniscus (33% à 65%) riceve nutizie da u fluidu sinovial via diffusion o pumping mekanicu (ie, motion joint) .75

 

 

Ave è Dolci anu studiatu i menisci di l'animali è l'omu chì utilizanu l'electron scanning è u microscòpuli di u lume.23,24 Scupreru strutturi simili di canna chì apertinu in a superficia di i menisci. Questi canali pò ghjucà à u rolu in u trasportu di u fluidu in u meniscu è pudete duverà nutrienti da u fluidu sinovial è i vini sanguini à i seculi avuscati di u meniscus.23,24 In ogni modu, studiu mai più hè necessariu per elucidate l'infurmazione precisa da quì u funziunamentu miccanicu nutrimentu à a parte avascular di i menisci.

 

Neuroanatomie

 

A ghjuvellu di i ghjinochje hè innervatu da a riezzione articular laterale di u nervu tibial dopu è a partenza finale di u obturatore è i nervi femorale. A parti laterale di a càmpula hè inervatu da a riga peroneale recurrente di u nervu peronee cumunu. Sti fibri nervi intreccianu a càmpera è seguità a supply vascular à a periferia periferica di u menisci è i corne di l'antecedente è l'alba, induve a maiò parte di i fibri nervi sò cuncentrazione.52,90 U terzu esteru di u corpu di u meniscu hè più densamente inervatu ca terzu medio.183,184 Durante l'estremu di rivoluzione è l'estensione di u ghjinochju, i corne meniscalali sò stressati, è l'entru afferente hè pussibule u grande in questi posizzioni extreme .183,184

 

I meccanorecettori in i menisci funzionanu cume trasduttori, convertendu u stimulu fisicu di tensione è compressione in un impulsu nervu elettricu specificu. Studi di menisci umani anu identificatu 3 meccanorecettori morfologicamente distinti: terminazioni Ruffini, corpusculi Paciniani è organi di tendini Golgi. I meccanorecettori di Tipo I (Ruffini) sò à bassa soglia è si adattanu lentamente à i cambiamenti di deformazione è pressione articulare. I meccanorecettori di u Tipu II (Pacinianu) sò à bassa soglia è si adattanu velocemente à i cambiamenti di tensione. U Tipu III (Golgi) sò meccanorecettori à soglia alta, chì signalanu quandu l'articulazione di u ghjinochju si avvicina à a gamma terminale di muvimentu è sò associati à l'inibizione neuromuscolare. Questi elementi neuronali sò stati trovati in una concentrazione più grande in e corne meniscali, in particulare u cornu posteriore.

 

I cumpunenti asimmetrici di u ghjinochju agiscenu in cuncertu cum'è un tipu di trasmissione biologica chì accetta, trasferisce è dissipa carichi longu à u femur, a tibia, a rotula è u femur.41 I ligamenti agiscenu cum'è una cunnessione adattativa, cù i menisci chì rapprisentanu cuscinetti mobili. Parechji studii anu segnalatu chì vari cumpunenti intra-articulari di u ghjinochju sò sensati, capaci di generà segnali neurosensoriali chì ghjunghjenu à i livelli spinali, cerebellari è più alti di u sistema nervosu centrale. ?? Hè cresce chì questi signali neurosensoriale risultanu in a percepzione cusciente è sò impurtanti per a funzione normale di l'articuli di u ghjinochju è u mantenimentu di l'omeostasi tissutale.42

Jimenez White Coat

U meniscus hè di cartilagine chì furnisce integrità strutturale è funitariu à u ghjinochju. U menisci sò duie pads di u tessulu fibrocartilaginuu chì sparghjianu a friczione in a articulu di u ghjinochju quandu si sottuponghje tensione è torsioni trà l'osteria, o tibia, è u fusculu di u fuscottu. A cunniscenza di l'anatumia è di a bioméchica di a articulazione di corpu hè necessaria per l'intelligenza di e ferite di corpu è / o cundizioni. Dr. Alex Jimenez DC, CCST Insight

Funzione biomeccanica

 

A funzione biomeccanica di u meniscu hè un riflessu di l'anatomia lorda è ultrastrutturale è di a so relazione cù e strutture intra-articulari è extra-articulari circundanti. I menisci servenu parechje funzioni biomeccaniche impurtanti. Contribuiscenu à a trasmissione di carichi, à l'assorbimentu di scossa, 10,49,94,96,170 stabilità, 51,100,101,109,155 nutrizione, 23,24,84,141 lubrificazione di l'articuli, 102-104,141 è propriocepzione.5,15,81,88,115,147 Servenu ancu per diminuisce u cuntattu stresses è aumentanu l'area di cuntattu è a congruità di u ghjinochju.91,172

 

Meniscal Cinematica

 

In un studiu nantu à a funzione ligamentosa, Brantigan è Voshell anu segnalatu u meniscus mediale per spostà una media di 2 mm, mentre u meniscus laterale era nettamente più mobile cù circa 10 mm di spostamentu anteriore-posteriore durante a flessione.25 Similmente, DePalma hà segnalatu chì u meniscus mediale sottumette 3 mm di spostamentu anteriore-posteriore, mentre u meniscu laterale si move 9 mm durante a flessione.37 In un studiu aduprendu 5 ghjinochji cadavere, Thompson et al riportavanu chì l'escursione mediale media era 5.1 mm (media di corna anteriore è posteriore) è a escursione laterale media, 11.2 mm, longu a superficia articulare tibiale (Figura 7) .165 I risultati di sti studii cunfermanu una differenza significativa in u muvimentu segmentale trà i menisci mediali è laterali. U rapportu di u meniscus laterale di u cornu anteriore è posteriore hè più chjucu è indica chì u meniscu si move più cum'è una sola unità.165 In alternativa, u meniscus mediale (in tuttu) si move menu di u meniscus laterale, affissendu una più grande excursione differenziale di u cornu posteriore à u posteriore. Thompson et al anu trovu chì l'area di u minimu muvimentu meniscale hè l'angulu mediale posteriore, induve u meniscu hè limitatu da u so attaccamentu à l'altupianu tibiale da a parte meniscotibiale di u ligamentu oblicu posteriore, chì hè statu segnalatu per esse più propensu à ferite. 143,165 Una riduzione di u muvimentu di u cornu posteriore di u meniscus mediale hè un meccanismu potenziale per e lacrime meniscali, cun un "rimbombamentu" resultante di u fibrocartilaghju trà u condile femorale è l'altupianu tibiale durante a piena flessione. U più grande differenziale trà l'excursione di corna anteriore è posteriore pò mette u meniscus mediale à un risicu più grande di ferita.165

 

 

U difensu di a bagnera anterior à u cuddaru trasversali permette à i meniscurà per assumisce un radius decrementu cù a flexione, chì si correlate à u radius reduciutu di a curvatura di i cunnulatori femorali laterali.165 Stu cambiamentu di raghju permette à u meniscu mantene u cuntattu cù a superficia articula di u frigorinu è a caletta in u tulipanu.

 

Carrega

 

A funzione di u menisci hè stata clinica infruinzata da i mudimenti degenerati chì acompanyanu a sborrata. Fairbank hà scrittu l'aumentu d'incidenza è i cambiamenti degenerati di i superfici articulari in i ghjinochischi di meniscetactomizati.45 Doppu stu travagliu primu travagliu, numerosi studi anu cunfermatu questi trovii è anu stabilitu ancu u rollu impurtante di u meniscus cum'è una struttura protettiva di carica.

 

L'appoghju produce forze assiali in tuttu u ghjinochju, chì cumpressanu i menisci, dendu à e sollecitazioni "circonferenziali ".170 I sforzi di u cerchju sò generati cum'è forze assiali è convertite in sollecitazioni di trazione longu à e fibre circonferenziali di collagene di u meniscu (Figura 8). L'attaccamenti fermi da i ligamenti di inserzione anteriore è posteriore impediscenu à u meniscu di extrudà perifericamente durante u carregamentu.94 Studii da Seedhom è Hargreaves riportanu chì 70% di a carica in u compartimentu laterale è 50% di a carica in u compartimentu mediale hè trasmessa da u menisci.153 I menisci trasmettenu 50% di carica cumpressiva attraversu e corne posteriori in estensione, cù 85% trasmissione à 90 ° flexione.172 Radin et al anu dimustratu chì sti carichi sò ben distribuiti quandu i menisci sò intatti.137 Tuttavia, a rimozione di u meniscus mediale risultati in una reduczione di 50% à 70% in l'area di cuntattu di cundile femorale è un incrementu di 100% in u stress di cuntattu.4,50,91 A meniscectomia laterale tutali risultati in una diminuzione di 40% à 50% in l'area di cuntattu è aumenta u stress di cuntattu in u cumpunente laterale à 200% à 300% di u normale.18,50,76,91 Questa aumenta significativamente a carica per unità di area è pò cuntribuisce à dannu acceleratu di cartilagine articulare è degenerazione.45,85

 

 

Shock Absorption

 

U menisci cumpletan un rollu vitalu in attenuate l'onda di scuccheri intermittenti generate da impulse loading the knee cù gait normal.94,96,153 Voloshin è Wosk ammaniscia chì u ghjornu generale hà una capacità d'assoccupione di scatula di 20% per più di i ghjinochje chì anu subitu meniscectomia.170 Comu l'incapacità di un sistema cumuni per assòrbiri i scuccu havi statu implicatu in u sviluppu di l'articulugia, u meniscu cumparisce ancu à ghjucà un rolu impurtanti in a mantenimentu di a salute di a parti di i ghjinochju. 138

 

Stabilita Comu

 

L'estrazione geométriche di i menisci accerta un rolu impurtante in u mantu parenti cungii è l'stabilità. ## A superficia superba di ogni meniscu hè cagavante, attivendu una articule efficace entre i cundelli femorile cunvexti è l'altupianu plaid tibial. Quandu u meniscenu hè intachju, a cummercia axiale di u ghjinochju hè una funzione di stabilizzazione multidireczione diretta, chì limita l'excurite in tutti i movimenti.9

 

Markolf è i culleghi anu trattatu l'effettu di a meniscectomia nantu à a laxità di u ghjinochju anteriore-posteriore è rotazionale. A meniscectomia mediale in u ghjinochju intattu ACL hà pocu effettu nantu à u muvimentu anteriore-posteriore, ma in u ghjinochju ACL-deficiente, si traduce in un aumentu di a traduzione tibiale anteriore-posteriore finu à 58% à 90o di flessione.109 Shoemaker è Markolf hà dimustratu chì u cornu posteriore di u meniscus mediale hè a struttura più impurtante chì resiste à una forza tibiale anteriore in u ghjinochju ACL-deficiente.155 Allen et al mostranu chì a forza resultante in u meniscus mediale di u ghjinochju ACL-deficit era aumentata di 52% in estensione completa è da 197% à 60 di flessione sottu una carica tibiale anteriore 134-N.7 I grandi cambiamenti in cinematica per via di meniscectomia mediale in u ghjinochju ACL-carente cunfermanu u rolu impurtante di u meniscus mediale in a stabilità di u ghjinochju. Ricertamenti, Musahl et al riportanu chì u meniscus laterale hà un rolu in a traduzione tibiale anteriore durante a manovra di pivot-shift.123

 

Joint Nutrition and Lubrication

 

U menisci pò ancu ghjucà à u rolu in a nutrimentu è a lubricazione di a articuli di i ghjinochja. I meccanichi di sta lubricazione ùn resta micca sanu; u menisci pò compress fluidis sinovial in u cartilagine articular, chì reduzce e forzi di fricciali durante u pesu. 13

 

Ci hè un sistema di microcanalste à u meniscusu situatu vicinu à i vini sanguini, chì cumunicà cù a cavità sinoviale; elli pudemu furnisce trasportu fluidu per nutrimentu è lubricazione articule.23,24

 

Propriocceptionception

 

A percepzioni di u movimentu cumuni è a pusizione (propriocepzione) hè mediata per i mécanoreceptores chì transduce a deformazione miccanica in i sinalizzii neuroniali elettroni. Mécanteceptore sò stati identifikati in e cornuti anteruli è sussirbiti di i menisci. *** MECOREEPRIQUE D'ACCURIURI RÀPURAZIONI, cum'è corpuscules Pacinianus, sò pensati per meditate a sensazione di u muvimentu jointe, è riversate chì adaptanu a lentilla, cum'è e finire Ruffini è u tendinu Golgi Hè cume attentate à a sensazione di a posizione joint. L'identità di questi elementi neuronii (situati principalmenti in u terzu mediu è terzu di u meniscu) indica chì i menisci sò sappiutu di scuperta l'informazioni propriocectivi in ​​a articulazione di corpu, cusì à ghjucà rollu impurtante impurtante in u mecanismu di retroalimentazione sensitiva di u ghjinochju.140

 

Maturation and Aging of The Meniscus

 

A microanatomia di u meniscu hè cumplessu è certamenti manifesta cambianti senescenti. Cù avanti l'età, u meniscu hè strufatu, perde l'elasticità è diventa mare.78,95 Microscòpicament, ci hè una perdita di l'elementi cellulare cù spazi vacanti è un crescitu di u tissue fibrue in compazione cù u tissue elastica.74 Questa zona cistica pò inizà una lacrime , è cù una forza torsionale da u cundimentu femoricu, i capigliu superficiali di u meniscu pò scillaranu da a stampa fundata à l'interfaccia di u cambiamentu coghicu degenerativu, pruducendu una fossa splitore horizontale. A furmazione trà i stati pò causà u dolore. U meniscus scocatu pò direttament ferisce u cartilaggiu articular superbaque .74,95

 

Ghosh è Taylor anu trovu chì a concentrazione di collagenu aumentava da a nascita à 30 anni è si manteneva costante finu à l'età di 80 anni, dopu a quale si hè verificatu un calatu.58 E proteine ​​di a matrice non collagene anu mostratu i cambiamenti più profondi, diminuendu da 21.9% - 1.0% (pesu seccu). in i neonati à 8.1% - 0.8% trà l'età di 30 à 70 anni.80 Dopu à 70 anni di età, i livelli di proteine ​​matrici non collagene sò aumentati à 11.6% - 1.3%. Peters è Smillie anu osservatu un aumentu di esosamina è acidu uronicu cù l'età.131

 

McNicol è Roughley hà studiatu a variazioni di i proteoglicani meniscalchi in l'envidetu113; petite difezziunate in l'extractabilité è a grandezza idrodinamica anu osservatu. I proporzioni di suletta sulforatu relative à chondroitin-6-sulphate hà cresciutu cù l'envidu.146

 

Petersen è Tillmann anu investigatu immunoistochimicamente i menisci umani (da 22 settimane di gestazione à 80 anni), osservendu a differenziazione di i vasi sanguigni è di i linfatichi in 20 cadavri umani. À u mumentu di a nascita, quasi tuttu u meniscu era vascularizatu. In u secondu annu di vita, una zona avascolare si sviluppa in a circonferenza interna. In a seconda dicada, i vini sanguini eranu prisenti in u terzu perifericu. Dopu à 50 anni, solu u quartu perifericu di a basa meniscale hè statu vascularizatu. U densu tessutu connettivu di l'inserzione era vascularizatu ma micca u fibrocartilaghju di l'inserzione. I vasi sanguigni sò stati accumpagnati da i linfatichi in tutte e zone

 

Arnoczky hà cunfirmatu chì u pezzu di corpu è di u muvimentu di i ghjinochju pò eserzà i vini sanguinari in l'aspettu internu è u mediu di u menisci.9 Nutrition of tissue meniscle hè stata per via di perfusión da vini sanguini è per difusione da u fluidu sinovial. Un esigenza per a nutrimentu via diffusione hè a stagione intermittenti è liberazione nantu à i superfici articular, sottuponutu da u pezzu di corpu è i forzi musculari.130 U meccanizmu hè cumparèvule cù a nutrizione di cartilagine articular.22

 

Magnetic Resonance Imaging di u Meniscus

 

A risonanza magnetica (RM) hè una storia di diagnostica noninvenente utilita à a valutazione, diagnosi è a vigilanza di i menisci. A MRI hè largamente accettata cum'è a modalità ottima di imaghjenza per u cuntrastu di u cuntinuu superuviale.

 

In u MRI cross-sectionale, u meniscenu lucale hè cum'è una struttura triangulare (scura) 9. A lacrime menstruali hè identificatu da a presenza di un signalu intrameniscalicu chì si estende à a superficia di questa struttura.

 

 

Diversi studienti anu evaluatu l'utilità di a MRI di i lacalli meniscalchi. In generale, a MRI hè sensitiva è specifica per i lacrimi di u meniscu. A sensibiliità di a MRI in i detti làmpuli meniscali distanza da 70% à 98%, è l'spicità, da 74% à 98% .48,62,105,107,117 L'MRI di i pazienti di 1014 di prima di un scorsione arthroscria anu una accurata di 89% per a patologia di u meniscenzi mediale è 88% per a meniscus lateral.48 Un metanálisis di i malatturi 2000 cù una RM è scuperta artroskopia scupriu 88% sensitivu è a precisione 94% per i lacrimi meniscalchi.105,107

 

Ci sò state discrepanze trà i diagnostichi MRI è a patologia identificata durante l'esame artroscopicu. Ghjustizia è Quinn anu riportatu discrepanze in u diagnosticu di 66 di i pazienti 561 (12%). 86 In un studiu di pazienti 92, discrepanze tra a MRI è i diagnostichi artroscopici sò stati annunziati in 22 di i casi 349 (6%). 106 Miller hà realizatu un studiu prospettivu unicu-cecu paragunendu esami clinichi è MRI in 57 esami di ghjinochju.117 Ùn hà truvatu alcuna differenza significativa di sensibilità trà l'esame clinicu è MRI (80.7 % è 73.7%, rispettivamente). Shepard et al anu valutatu l'accuratezza di a MRI in a rilevazione di lesioni clinicamente significative di u cornu anteriore di u meniscu in 947 consecutivi di u ghjinochju MRI154 è anu trovu un tassu di falzu pusitivu di 74%. A intensità aumentata di u signale in u cornu anteriore ùn indica micca necessariamente una lesione clinicamente significativa.154

 

cuegghiè

 

U menisci di a parti di i ghjinochji sò cunti di fibrocartilage chì custituiscenu l'estabilizazione à l'articulation femorotibali, distribute a carga axial, assorbanu shock è furnisce lubricazione à a articulu di i ghjinochju. Inziunati à i menisci sò ricunnisciuti com una causa di morbidità musculoskeletali sinifikanti. A priservazione di u menisci hè assai dipenditu à mantene a so cumuzioni distintiva è l'urganizazione.

 

Acknowledgements

 

Ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3435920/

 

Footnotes

 

Ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3435920/

 

In cunclusione, u ghjinochju hè a più grande è più cumplicata articulazione in u corpu umanu. Tuttavia, perchè u ghjinochju pò cumunemente diventà dannighjatu à causa di una ferita è / o di una situazione, hè di primura capisce l'anatomia di l'articulazione di u ghjinochju per chì i pazienti ricevenu un trattamentu currettu. prublemi di salute spinali. Per discutà u sughjettu, per piacè sentitevi liberi di dumandà à u Dr.Jimenez o cuntattateci à ...915-850-0900 .

 

Curati da Dr. Alex Jimenez

 

Chjami Aghjalesi Now Button H .png

 

Topic Discussion: Relieving Knee Pain without Surgery

 

U dulore à u ghjinochju hè un sintimu cunnisciutu chì pò accade per via di una varietà di ferite à u ghjinochju è / o di cundizioni, cumprese feriti sporti. U ghjinochju hè una di e articuli più cresciti in u corpu umanu cum'ellu hè fatta da a intersezione di quattru anziani, i quattru ligamenti, i diversi tendini, duie menisci è u cartilagine. Sicondu l'Academia Americana di Médici di Famiglia, i più cundizzioni cumuni di u duluri di i ghjinochju include subluxation patellar, tendinitis di patellar o ghjuvedore di jumper, è a malatia d'Osgood-Schlatter. Ancu sì u doloru di corpu hè più probatu devenu in e persone nantu à 60 anni d'età, u dolore à u ghjinochju pò ancu esse in i zitelli è l'adulescenti. U dolore di Rodite pò esse trattatu in casa cù i metudi di RICE, in ogni casu, i feriti di corpu severi pudianu esse precisione assistenza medica immediata, inclusi l'assistenza chiropragique.

 

I blog di stampa

 

EXTRA EXTRA | TEMA IMPORTANTE: El Paso, TX Chiropractor Recomendatu

Blank
Vede ancu
1. Adams ME, Hukins DWL. A matricella extracellula di u meniscu. In: Mow VC, Arnoczky SP, Jackson DW, editori. eds. Meniscus di Cefalù: Fundazioni Fundamentali è Fundatii. New York, NY: Raven Press; 1992: 15-282016
2. Adams ME, McDevitt CA, Ho A, Muir H. Isolatu è a carattarizazione di i proteoglicanu di densità d'alta fidudante di menisci semilunaresJ Bone Joint Surg Am. 1986;68: 55-64 [PubMed]
3. Adams ME, Muir H. I glycosaminoglycans di meniquis canineBiochem J. 1981;197: 385-389 [Articulu di u PMC] [PubMed]
4. Ahmed AM, Burke DL. Medici in vitro di a distribuzione di pressa statica in articulazione sinoviale: parte I. Sottualità di u Tibialu di u ghjinochjuJ Biomech Eng. 1983;185: 290-294 [PubMed]
5. Akgun U, Kogaoglu B, Orhan EK, Baslo MB, Karahan M. Possibile modulugia réforme entre meniscus mediale è musculu semi-membranu: un studiu spirimintali in cuneggiKnee Surg Sports Traumatol Arthrosc. 2008;16(9): 809-814 [PubMed]
6. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Biologia Moleculogica di a Cell. 4 ed ed. Bethesda, MD: Centru Naziunale per Biotechnologia Informazioni; 2002
7. Allen CR, Wong EK, Livesay GA, Sakane M, Fu FH, Woo SL. L'impurtanza di u meniscus medievali in u ligger cruciate ligamenti à i geniculateJ Orthop Res. 2000;18(1): 109-115 [PubMed]
8. Arnoczky SP. Fighjendu un meniscenu: cunsiderazioni biologicaClin Orthop Relat Res. 1999;367S: 244-253[PubMed]
9. Arnoczky SP. L'anatomia grossa è vascular di u meniscu è u so rolu in a curazione meniscalziale, regenerazione è remodelazione. In: Mow VC, Arnoczky SP, Jackson DW, editori. eds. Meniscus di Cefalù: Fundazioni Fundamentali è Fundatii. New York, NY: Raven Press; 1992: 1-14
10. Arnoczky SP, Adams ME, DeHaven KE, Eyre DR, Mow VC. U meniscus. In: Woo SL-Y, Buckwalter J, edituri. eds. Injury and Repair of Musculoskeletal Soft Tissues. Park Ridge, IL: Academia Americana di Cirugia Ortugulugia; 1987: 487-537
11. Arnoczky SP, Warren RF. Anatomia di i ligamenti cruciate. Feagin JA, editore. , ed. I ligaments Crucial. New York, NY: Churchill Livingstone; 1988: 179-195
12. Arnoczky SP, Warren RF. Microvasculature di u meniscenu umanuAm J Sports Med. 1982;10: 90-95[PubMed]
13. Arnoczky SP, Warren RF, Spivak JM. Riparazione Meniscal cù u cungliu di fibrina esogenu: un studiu spirimintali in i caniJ Bone Joint Surg Am. 1988;70: 1209-1217 [PubMed]
14. Aspden RM, Yarker YE, Hukins DWL. Oligarchi di colaggiu in u meniscus di a articulazione di corpuJ Anat. 1985;140: 371. [Articulu di u PMC] [PubMed]
15. Assimakopoulos AP, Katonis PG, Agapitos MV, Exarchou EI. I innervazione di u meniscenu umanuClin Orthop Relat Res. 1992;275: 232-236 [PubMed]
16. Atencia LJ, McDevitt CA, Nile WB, Sokoloff L. Contenutu di cartilaggiu di un cane immatureTissue Res. 1989;18: 235-242 [PubMed]
17. Athanasiou KA, Sanchez-Adams J. Ingegneria i Genichi Meniscus. San Rafael, CA: Editori Morgan & Claypool; 2009
18. Baratz ME, Fu FH, Mengato R. Menparta di Meniscal: l'effettu di a meniscectomia è di riparazione in i stretti di cuntattu intraarticulare è u stress in u ghjinochju à l'omu. Un rapportu prelimettuAm J Sports Med. 1986;14: 270-275 [PubMed]
19. Barrack RL, Skinner HB, Buckley SL. Propriocceptionception in u cruciate past culminante ghjinochjuAm J Sports Med. 1989;17: 1-6 [PubMed]
20. Beaufils P, Verdonk R, edituri. eds. Meniscus. Heidelberg, Allemagne: Springer-Verlag; 2010
21. Beaupre A, Choukroun R, Guidouin R, Carneau R, Gerardin H. Menisci di a knee: correlazione entre microstruttura è biomeccanicaClin Orthop Relat Res. 1986;208: 72-75 [PubMed]
22. Benninghoff A. Form und Bau der Gelenkknorpel in ihren Beziehungen zur Funktion. Erste Mitteilung: Die modellierenden und formerhaltenden Faktoren des KnpreselreliefsZ Anat Entwickl Gesch. 1925;76: 4263
23. Bird MDT, Sweet MBE. Canals di u meniscus semilunare: rapportu breviJ Bone Joint Surg Br. 1988;70: 839. [PubMed]
24. Bird MDT, Sweet MBE. Un sistema di canali in menisci semilunarAnn Rheum Dis. 1987;46: 670-673 [Articulu di u PMC] [PubMed]
25. Brantigan OC, Voshell AF. I meccanica di i ligamenti è di u menisci di a articulazione di corpuJ Bone Joint Surg Am. 1941;23: 44-66
26. Brindle T, Nyland J, Johnson DL. U meniscus: rivista di principii basi cù appricazzioni a cirurgia è riabilitazioniJ Athl Train. 2001;32(2): 160-169 [Articulu di u PMC] [PubMed]
27. Bullough PG, Munuera L, Murphy J, et al. A forza di u menisci di u ghjinochju cum'è questu a so fine strutturaJ Bone Joint Surg Br. 1979;52: 564-570 [PubMed]
28. Bullough PG, Vosburgh F, Arnoczky SP, et al. U menisci di u ghjinochju. In: Insall JN, editore. , ed. Surgery of the Knee. New York, NY: Churchill Livingstone; 1984: 135-149
29. Burr DB, Radin EL. Funzioni Meniscal è l'impurtanza di regenerazione meniscalziale à prevenzione di l'osteoartroosi di a medula midenaClin Orthop Relat Res. 1982;171: 121-126 [PubMed]
30. Carney SL, Muir H. A struttura è funzione di cartuluggìa i protegeglicchiPhysiol Rev. 1988;68: 858-910 [PubMed]
31. Clark CR, Ogden JA. U sviluppu di u menisci di l'articulazione di u corpu umanuJ Bone Joint Surg Am. 1983;65: 530 [PubMed]
32. Clark FJ, Horsh KW, Bach SM, Larson GF. Cuntributi di i receptorii cutane è articuli per u sensu di a pusizione di i ghjinochju statali in l'omuJ Neurophysiol. 1979;42: 877-888 [PubMed]
33. Danzig L, Resnik D, Gonsalves M, Akeson WH. U suminadore di sangue à u meniscenu nurmale è anormali di u ghjinochju à l'omuClin Orthop Relat Res. 1983;172: 271-276 [PubMed]
34. Davies D, Edwards D. U supply vascular è nervatu di u meniscenu umanuAm R Coll Surg Engl. 1948;2: 142-156
35. Day B, Mackenzie WG, Shim SS, Leung G. U supply vascular è nervatu di u meniscenu umanuArtroscopy. 1985;1: 58-62 [PubMed]
36. DeHaven KE. Meniscectomia versus riparazione: experientia clinica. In: Mow VC, Arnoczky SP, Jackson DW, editori. eds. Meniscus di Cefalù: Fundazioni Fundamentali è Fundatii. New York, NY: Raven Press; 1992: 131-139
37. DePalma AF. Malati di a Genere. Filadelfia, PA: JB Lippincott Co; 1954
38. De Smet AA, Graf BK. Menzirimi Meniscali falteanu nantu à RM imàggini: rapportu per i modi di lacrimi di meniscalzi è i lacrime cun ligamento cruciate precedenteAJR Am J Roentgenol. 1994;162: 905-911 [PubMed]
39. De Smet AA, Norris MA, Yandow DR, et al. MR diagnosi di lamenti meniscalchi di u ghjinochju: impurtanza di u signale alta in u meniscu chì si estende à a superficiaAJR Am J Roentgenol. 1993;161: 101-107[PubMed]
40. Dye SF. Funzioni morphologic features di u ghjinochju omu: una persunutura evoluzioneClin Orthop Relat Res. 2003;410: 19-24 [PubMed]
41. Dye SF. U ghjinochju cum'è una trasmissione biologica cù un envelope di funzione: una tiurìaClin Orthop Relat Res. 1996;325: 10-18 [PubMed]
42. Dye SF, Vaupel GL, Dye CC. Carte neurosensorial conscienti di e strutture internhe di u ghjinochju ghjelu senza l'anesthesia intarticularAm J Sports Med. 1998;26(6): 773-777 [PubMed]
43. Eyre DR, Koob TJ, Chun LE. Biochemistry di u meniscenu: u profilo unicu di i tipi di colaggiu è i variazzioni di u situ di a variità di a cumpusizioniOrthop Trans. 1983;8: 56
44. Eyre DR, Wu JJ. Collagen di fibrocartilaggiu: un fenotipu molekulari distintivu in u meniscus bovineFEBS Lett. 1983;158: 265. [PubMed]
45. Fairbank TJ. Geniculate konġunti cambiamenti dopu a meniscectomiaJ Bone Joint Surg Br. 1948;30: 664-670[PubMed]
46. Fife RS. Identificazione di u ligame di prutezione è una proteina matriciala 116,000-dalton in meniscus caninoArch Biochem Biophys. 1985;240: 682. [PubMed]
47. Fife RS, Hook GL, Brandt KD. A lucalizazione topografica di una protezzione di 116,000 dalton in cartilagineJ Histochem Cytochem. 1985;33: 127. [PubMed]
48. Fischer SP, Fox JM, Del Pizzo W, et al. Accuranza di i diagnostichi da impresa di a risonanza magnetica di u ghjinochju: un analisi multi-centru di mila è quattordici ghjenteJ Bone Joint Surg Am. 1991;73: 2-10[PubMed]
49. Fithian DC, Kelly MA, Mow VC. E prupitati di materiali è relazioni strutturale-funziona in u menisciClin Orthop Relat Res. 1990;252: 19-31 [PubMed]
50. Fukubayashi T, Kurosawa H. L'attività di u cuntattu è u distribuzione di pressioni di u ghjinochju: un studiu di l'articuli di u normale è l'articulu di u ghjinochjuActa Orthop Scand. 1980;51: 871-879 [PubMed]
51. Fukubayashi T, Torzilli PA, Sherman MF, Warren RF. Un analizamentu biomekkanicu in vivo da u mover anterior-posterior da u ghjinochju, a rotazione di u dispusitivu tibale è u torqueJ Bone Joint Surg Am. 1982;64: 258-264 [PubMed]
52. Gardner E. I innervazioni di a intru di gironeAnat Rec. 1948;101: 109-130 [PubMed]
53. Gardner E, O'Rahilly R. U primu sviluppu di l'intima di i ghjinochje in embrijuni umani scenziiJ Anat. 1968;102: 289-299 [Articulu di u PMC] [PubMed]
54. Ghadially FN, LaLonde JMA. Scurbi lipidichi intramatistali è calcifessi in u cartilaggini semilunari umaniJ Anat. 1981;132: 481. [Articulu di u PMC] [PubMed]
55. Ghadially FN, LaLonde JMA, Wedge JH. Ultrastruttura di menisci nurmali è rutti da a articulazione di corpi umaniJ Anat. 1983;136: 773-791 [Articulu di u PMC] [PubMed]
56. Ghadially FN, Thomas I, Yong N, LaLonde JMA. Ultrastructure of cartilage semilunarJ Anat. 1978;125: 499. [Articulu di u PMC] [PubMed]
57. Ghosh P, Ingman AM, Taylor TK. Variations in collagen, non prutini colagiu, è l'hexosamine in menisci derivati ​​da articuli artritiichi è artritichi riumatiqueJ Rheumatol. 1975;2: 100-107[PubMed]
58. Ghosh P, Taylor TKF. U meniscus di u ghjinochju cumulus: un fibrocartilamentu di qualchì distinzioneClin Orthop Relat Res. 1987;224: 52-63 [PubMed]
59. Ghosh P, Taylor TKF, Pettit GD, Horsburgh BA, Bellenger CR. Effettu di l'immobilisation post-operazione in u regruppu di u cartilagiu semilunari cumminciò a ghjinochja: un studiu experimentalJ Orthop Res. 1983;1: 153.[PubMed]
60. DJ Gray, Gardner E. Avanzamentu prununale di u ghjinochianu è articulati fibula tibial superioreAm J Anat. 1950;86: 235-288 [PubMed]
61. Gray JC. Anatomia neurale è vascular di i menisci di u ghjinochju à l'omuJ Orthop Sports Phys Ther. 1999;29(1): 23-30 [PubMed]
62. Gray SD, Kaplan PA, Dussault RG. Imaging of the knee: statutu currenteOrthop Clin North Am. 1997;28: 643-658 [PubMed]
63. Greis PE, Bardana DD, MC Holmstrom, Burks RT. Meniscal injury: I. Scienze fundamentale è evaluazioneJ Am Acad Orthop Surg. 2002;10: 168-176 [PubMed]
64. Gronblad M, Korkala O, Liesi P, Karaharju E. Innervazioni di membrana sinoviale è meniscusActa Orthop Scand. 1985;56: 484-486 [PubMed]
65. Habuchi H, Yamagata T, Iwata H, Suzuki S. A manifestazione di una gran varietà di copolimuli sulphate-conduttin sulphate dermatan sulcus in cartilagine fibruJ Biol Chem. 1973;248: 6019-6028 [PubMed]
66. Haines RW. A ghjuta di u tetrapodJ Anat. 1942;76: 270-301 [Articulu di u PMC] [PubMed]
67. Hardingham TE, Muir H. Encuità di i oligosaccharidi di l'acidu hyaluronicu à i proteoglicanuBiochem J. 1973;135 (4): 905-908 [Articulu di u PMC] [PubMed]
68. Harner CD, Janaushek MA, Kanamori A, Yagi AKM, Vogrin TM, Woo SL. Analisi biomecanicu di un ricche di ligami cruciate trasfurmatu doppiuAm J Sports Med. 2000;28: 144-151 [PubMed]
69. Harner CD, Kusayama T, Carlin G, et al. Propizzii strutturali è mecànichi di u ligamenti cruciate umani è ligamenti meniscosemoniali. In: Transazzione di a 40th Annual Meeting di a Societa d'Investigazione Ortopediche; 1992
70. Harner CD, Livesgay GA, Choi NY, et al. Avaliazione di e tene è forma di i ligamenti cruciate umani è avanzati perversi: un studiu cumparativuTrans Orthop Res Soc. 1992;17: 123
71. Hascall VC. Interaczione di cartilaggini i proteoglicani cun l'aziu hyaluronicuJ Supramol Struct. 1977;7: 101-120 [PubMed]
72. Hascall VC, Heinegrd D. Aggregazione di i proteoglicanu di cartilagine: I. U rolu di l'acidu hyaluronicuJ Biol Chem. 1974;249(13): 4205-4256 [PubMed]
73. Heinegard D, Oldberg A. Struttura è bioluggìa di u cartilagine è a matrice aiutu macromoleculi non colaggetinuFASEB J. 1989;3: 2042-2051 [PubMed]
74. Helfet AJ. Articulu di u ghjinochju è u so primu arrestuIstr Corso Lect. 1971;20: 219-230
75. Heller L, Langman J. I ligamenti menisocemiali di u ghjinochju omuJ Bone Joing Surg Br. 1964;46: 307-313 [PubMed]
76. Henning CE, Lynch MA, Clark JR. Vascularitatu per a guare di e reparazione meniscalzialeArtroscopy. 1987;3: 13-18 [PubMed]
77. Herwig J, Egner E, Buddecke E. I cambiamenti chimichi di menisci in i ghjinochieri umani in diversi staddi di degenerazioneAnn Rheum Dis. 1984;43: 635-640 [Articulu di u PMC] [PubMed]
78. Hpker WW, Angres G, Klingel K, Komitowksi D, Schuchardt E. Cambiamenti di u compartmentu elastin in u meniscenu umanuVirchows Arch A Pathol Anat Histopathol. 1986;408: 575-592 [PubMed]
79. Humphry GM. Un Trattatu annantu à l'Esquelette Umanu Cumplicendu l'Articuli. Cambridge, UK: Macmillan; 1858: 545-546
80. Ingman AM, Ghosh P, Taylor TKF. Variazione di i pruteini di collagenous e non collagenous di menisci in i musculi di u ghjinochju à l'età è a degenerazioneGerontologia. 1974;20: 212-233 [PubMed]
81. Jerosch J, Prymka M, Castro WH. Propriucepzione di i ghjinochje cù una lesione di u meniscus medialActa Orthop Belg. 1996;62(1): 41-45 [PubMed]
82. Johnson DL, Swenson TD, CD Harner. Trasplante meniscalale artroscòpicu: cunsiderazioni anatomichi è tecniche. A presentazione à a: D XIX Reunione Annuala di a Società Ortopedica Americana per a Medicina Sports; Juliu 12-14, 1993; Sun Valley, ID
83. Johnson DL, Swenson TM, Livesay GA, Aizawa H, Fu FH, CD Harner. Anatomia di l'inserzioni di u menisci umanu: l'anatomia grossa, arthroscica è topoggiana com a basa per u traspurpenu meniscaluArtroscopy. 1995;11: 386-394 [PubMed]
84. Johnson RJ, papa MH. Anatomija funziunale di u meniscus. In: Simposium on Reconstruction of the Knee of the American Academy of Surgical Orthopedics. San Luigi, MO: Mosby; 1978: 3
85. Jones RE, Smith EC, Reisch JS. Effiani di meniscectomia mediale in i sughjetti di quaranta anniJ Bone Joint Surg Am. 1978;60: 783-786 [PubMed]
86. Justice WW, Quinn SF. Patti d'errore in a valutazione di RM di l'imàgini di u menisci di u ghjinochjuAbbrescia. 1995;196: 617-621 [PubMed]
87. Kaplan EB. L'embriione di i menisci di a articulazione di corpuBull Hosp Joint Dis. 1955;6: 111-124[PubMed]
88. Karahan M, Kocaoglu B, Cabukoglu C, Akgun U, Nuran R. Effutimu di meniscegotica mediale paritale nantu à a funzione proprioceptivu di u ghjinochjuArch Orthop Trauma Surg. 2010;130: 427-431 [PubMed]
89. Kempson GE, Tuke MA, Dingle JT, Barrett AJ, Horsfield PH. L'effetti di l'enzimi proteoluttivi nantu à i propietati mecànichi di u cartilaggiu articular adultuBiochim Biophys Acta. 1976;428(3): 741-760[PubMed]
90. Kennedy JC, Alexander IJ, Hayes KC. Pruduzione nervosa di u ghjinochju omu è a so impurtanza funziunaliAm J Sports Med. 1982;10: 329-335 [PubMed]
91. Kettelkamp DB, Jacobs AW. Area di cuntattu di Tibiofemoral: determinazioni è implicatiJ Bone Joint Surg Am. 1972;54: 349-356 [PubMed]
92. King D. A funzione di i cartilagini semilunariJ Bone Joint Surg Br. 1936;18: 1069-1076
93. Kohn D, Moreno B. Menò di l'insignamentu d'inserimentu com a basa per a sustituzione meniscale: un studiu cadaveric morphologicuArtroscopy. 1995;11: 96-103 [PubMed]
94. Krause WR, Papa MH, Johnson RJ, Wilder DG. I cambiamenti meccanica in u ghjornu dopu à a meniscectomiaJ Bone Joint Surg Am. 1976;58: 599-604 [PubMed]
95. Kulkarni VV, Chand K. Anatomia patologica di u meniscus di crescenuActa Orthop Scand. 1975;46: 135-140 [PubMed]
96. Kurosawa H, Fukubayashi T, Nakajima H. Modu pontevule di a articulu di u ghjinochju: u cumportamentu fisicu di a articulu di u ghjinochju cù e senza menisciClin Orthop Relat Res. 1980;149: 283-290 [PubMed]
97. LaPrade RF, Burnett QM, II, Veenstra MA, et al. A prevalenza di e richieste di a rinascenza magneticu di resonance magnetica in i ghjinochule natu asuptomaticu: cù a correlazioni di l'artighjine di resonance magnetiche per a truvazione artroscòpica in ghjinochje sintomaticuAm J Sports Med. 1994;22: 739-745 [PubMed]
98. Ultima RJ. Certi elementi anatomii di a articulazione di corpuJ Bone Joint Surg Br. 1948;30: 368-688 [PubMed]
99. Lehtonen A, Viljanto J, K rkk inen J. I mucopolisaccharidii di discerni intervertebrali discerni umani è semilunari cartilaginiActa Chir Scand. 1967;133(4): 303-306 [PubMed]
100. Levy IM, Torzilli PA, Warren RF. L'effettu di a meniscectomie laterale nantu à u muvimentu di u ghjinochjuJ Bone Joint Surg Am. 1989;71: 401-406 [PubMed]
101. Levy IM, Torzilli PA, Warren RF. L'effettu di a meniscectomia mediale nantu à u moveru di u ghjornu di u ghjinochjuJ Bone Joint Surg Am. 1982;64: 883-888 [PubMed]
102. MacConaill MA. A funzione di i fibrocartilaghi intraarticulate cù una riferenza speziale à u ghjinochju è i radiatelnuloni inferiorsJ Anat. 1932;6: 210-227 [Articulu di u PMC] [PubMed]
103. MacConaill MA. I movimenti di l'osci è ghjunculi: III. U fluidu sinovial è i so assistentiJ Bone Joint Surg Br. 1950;32: 244. [PubMed]
104. MacConaill MA. Studii in a meccanica di i juncelli sinoviale: II. Displacements in supra articuli è a significazione di l'articuli di saddleIr J Med Sci. 1946;6: 223-235 [PubMed]
105. Mackenzie R, Dixon AK, Keene GS, et al. Magnetic resonance imaging of the knee: assessment of effectivenessClin Radiol. 1996;41: 245-250 [PubMed]
106. Mackenzie R, Keene GS, Lomas DJ, Dixon AK. Errori in i radichi di a radica di magnetosi: veru o falu? Br J Radiol. 1995;68: 1045-1051 [PubMed]
107. Mackenzie R, Palmer CR, Lomas DJ, et al. Magnetic resonance imaging of the knee: studi di diagnosticoClin Radiol. 1996;51: 251-257 [PubMed]
108. Markolf KL, Bargar WL, Shoemaker SC, Amstutz HC. U rolu di a carità cumuna in l'inestabilità di colpuJ Bone Joint Surg Am. 1981;63: 570-585 [PubMed]
109. Markolf KL, Mensch JS, Amstutz HC. Rigghizza è laxessità di u ghjinochju: i cuntributi di l'strutturi supportiviJ Bone Joint Surg Am. 1976;58: 583-597 [PubMed]
110. McDermott LJ. U sviluppu di l'articulazione di corpi umaniArch Surg. 1943;46: 705-719
111. McDevitt CA, Miller RR, Sprindler KP. I celacciuli è l'interfaccia cellulosa di i meniscus. In: Mow VC, Arnoczky SP, Jackson DW, editori. eds. Meniscus di Cefalù: Fundazioni Fundamentali è Fundatii. New York, NY: Raven Press; 1992: 29-36
112. McDevitt CA, Webber RJ. Ultrastruttu è biochimica di cartilagine meniscaluClin Orthop Relat Res. 1990;252: 8-18 [PubMed]
113. McNicol D, Roughley PJ. Estrazione è caratterizazione di i proteoglicanu da u meniscenu umanuBiochem J. 1980;185: 705. [Articulu di u PMC] [PubMed]
114. Merkel KHH. A superficia di menisci umanu è i so alteratorii di l'anzianu durante l'età: un scanning cumminatu è l'esame microscòpica di l'emissione (SEM, TEM)Arch Orthop Trauma Surg. 1980;97: 185-191 [PubMed]
115. Messner K, Gao J. U menisci di l'intima di u ghjinochju: i caratteri anatomii è funziunanti, è un fundatu per u trattamentu clinicuJ Anat. 1998;193: 161-178 [Articulu di u PMC] [PubMed]
116. Meyers E, Zhu W, Mow V. Propizziu viscoelastichi di cartilagine articular è meniscus. Nimni M, editore. , ed. Collagen: Chemistry, Biology and Biotechnology. Boca Raton, FL: CRC; 1988
117. Miller GK. Un strujamentu prospective paragunendu l'accuratitude di u diagnosicu clinicu di a lacrimola menstruali cù l'imamplia di resonance magnetica è u so effettu in u risultu clinicuArtroscopy. 1996;12: 406-413 [PubMed]
118. Miller GK, McDevitt CA. A prisenza di trombospondina in ligamenti, meniscus è discu intervertebraliGlycoconjugate J. 1988;5: 312
119. Mossman DJ, Sargeant WS. E footprints of animals extinguitsSci Am. 1983;250: 78-79
120. Mow V, Fithian D, Kelly M. Fundamentali di cartilaggini articular è meniscus biomechanics. In: Ewing JW, editore. , ed. Articulu Cartilagiu è Geniculate Funzione Comu: Scienza Basica e Artroscopy. New York, NY: Raven Press; 1989: 1-18
121. Mow VC, Holmes MH, Lai WM. U trasportu fluidu è i propietati mecànichi o cartilaggini articular: una revueJ Biomech. 1984;17: 377. [PubMed]
122. Muir H. L'estrue è u metabolismu di i mucopolisacaridi (glucosaminoglicani) è u prublema di i muviculubrenciateAm J Med. 1969;47 (5): 673-690 [PubMed]
123. Musahl V, Citak M, O'Loughlin PF, Choi D, Bedi A, Pearle AD. L'effettu di a meniscegotica medial versus lateral da l'estabilizazione di u ghjornu cruciate ligamenti cunfinatuAm J Sports Med. 2010;38(8): 1591-1597 [PubMed]
124. Nakano T, Dodd CM, Scott PG. Glycosaminoglycans and proteoglycans da diverse zoni di u meniscus di u ghjattu porcinuJ Orthop Res. 1997;15: 213-222 [PubMed]
125. Newton RA. Apertenuti di i rivoluzionarii à risposti riflessi è cinestetichiPhys Ther. 1982;62: 22-29 [PubMed]
126. O Connor BL. L'istruttura histologia di u ghjallu menciu ghjenitevule cù cumenti nantu à a so significazione pussibuliAm J Anat. 1976;147: 407-417 [PubMed]
127. O Connor BL, McConnaughey JS. A struttura è l'innervazione di i menisci di u ghjinochju di u ghjattu, è u so raportu à una "ipotesi sensoriale" di a funzione meniscaleAm J Anat. 1978;153: 431-442 [PubMed]
128. Oretorp N, Gillquist J, Liljedahl SO. E risultati longu di a cirurgia per l'inestazione rotundante angulara non-aguda di u ghjinochjuActa Orthop Scand. 1979;50: 329-336 [PubMed]
129. Pagnani MJ, Warren RF, Arnoczky SP, Wickiewicz TL. Anatomia di u ghjinochju. In: Nicholas JA, Hershman EB, edituri. eds. L'Extremitate è a spine in a medicina spurtiva. 2nd ed. San Luigi, MO: Mosby; 1995: 581-614
130. Pauwels F. [Eterazione di u prucessu di l'adattazione funzionale di l'osse]Anat Anz. 1976;139: 213-220[PubMed]
131. Peters TJ, Smillie hè micca. Studii nant'à a cumpusizioni chimica di i menisci di a articulu di i ghjinochju cun a riferenza speziale à l'intragrucisa horizontaliClin Orthop Relat Res. 1972;86: 245-252 [PubMed]
132. Petersen W, Tillmann B. Collagenous fibril texture di u menisci cumunitali di u ghjinochju puliticuAnat Embryol (Berl). 1998;197: 317-324 [PubMed]
133. Poynton AR, Javadpour SM, Finegan PJ, O'Brien M. I ligamenti menisocemiali di u ghjinochjuJ Bone Joint Surg Br. 1997;79: 327-330 [PubMed]
134. Preuschoft H, Tardieu C. I ragioni biomekkaninici per a morfologia divinzente di a parti di i ghjinochje è a sutura epiphiale distali in l'ominoidiFolia Primatol (Basilea). 1996;66: 82-92 [PubMed]
135. Proctor CS, Schmidt MB, Whipple RR, Kelly MA, Mow VC. E prupitati di materiali di u meniscus bovine medial normalJ Orthop Res. 1989;7: 771-782 [PubMed]
136. Proske U, Schaible H, Schmidt RF. Receptors aniquanti è kinanesthesiaExp Brain Res. 1988;72: 219-224 [PubMed]
137. Radin EL, de Lamotte F, Maquet P. Role di menisci in a distribuzione di stress in u ghjinochjuClin Orthop Relat Res. 1984;185: 290-294 [PubMed]
138. Radin EL, Rose RM. Role di u spinu subcondale in l'iniziu è a prugressioni di u danni di cartilagineClin Orthop Relat Res. 1986;213: 34-40 [PubMed]
139. Raszeja F. Untersuchungen Bber Entstehung und feinen Bau des KniegelenkmeniskusBruns Beitr klin Chir. 1938;167: 371-387
140. Reider B, Arcand MA, Diehl LH, et al. Propriocceptionception of the knee before and after anterior reconstruction ligament cruciateArtroscopy. 2003;19(1): 2-12 [PubMed]
141. Renstrom P, Johnson RJ. Anatomia è biomeccanica di i menisciClin Sports Med. 1990;9: 523-538 [PubMed]
142. Retterer E. De la forme et des connexions que presentment les fibro-cartilages du genou chez quelques singes d AfriqueCr Soc Biol. 1907;63: 20-25
143. Ricklin P, Ruttimann A, Del Bouno MS. Diagnostu, Diagnosi Differential è Terapii. 2nd ed. Stuttgart, Germania: Verlag Georg Thieme; 1983
144. Rodkey WG. Biologia basica di u meniscus è a risposta per a ferita. In: Price CT, editore. , ed. Cursu Instructional Classes 2000. Rosemont, IL: Academia Americana di Cirugia Ortugulugia; 2000: 189-193 [PubMed]
145. Rosenberg LC, Buckwalter JA, Coutts R, Hunziker E, Mow VC. Articular cartilage. In: Woo SLY, Buckwalter JA, edituri. eds. Injury and Repair of the Musculoskeletal Soft Tissues. Park Ridge, IL: Academia Americana di Cirugrafia Ortopedica; 1988: 401
146. Roughley PJ. Cambiamenti di a struttura di cartulugia proteoglicana durante u vechju: origine è effetti: una stimaAttuali Agents. 1986;518: 19 [PubMed]
147. Saygi B, Yildirim Y, Berker N, Ofluoglu D, Karadag-Saygi E, Karahan M. Avaliazione di a funzione neurosensoriale di u meniscus mediale in l'omuArtroscopy. 2005;21(12): 1468-1472 [PubMed]
148. Scapinelli R. Studi supra a vasculature di a articulazione di corpi umaniActa Anat. 1968;70: 305-331[PubMed]
149. Schutte MJ, Dabezius EJ, Zimny ​​ML, Happe LT. Anatomia neurale di u ligamenti cruciate umanu anteriorJ Bone Joint Surg Am. 1987;69: 243-247 [PubMed]
150. Scott JE. Organisation supramolecular di glucosaminoglycans matriciali extraceluli, in vitro è in tissutiFASEB J. 1992;6: 2639-2645 [PubMed]
151. Scott PG, Nakano T, Dodd CM. Isolatu è caratteristiche di i proteoglicanu petri da diverse zoni di u meniscus di u ghjornu porcinuBiochim Biophys Acta. 1997;1336: 254-262 [PubMed]
152. Seedhom BB. Funzione cummincianti di u menisciFisioterapia. 1976;62(7): 223. [PubMed]
153. Seedhom BB, Hargreaves DJ. Trasmissione di a carica in a articulu di u ghjinochju cun a riferenza speziale à u rolu in u menisci: parte II. E risultati esperimentali, discussione è cunclusioneEng Med. 1979;8: 220-228
154. Shepard MF, Hunter DM, Davies MR, Shapiro MS, Seeger LL. U significatu clÃnicu di i lenzii ancestrales bagnu meniscalu diagnusticati nantu à l'imeomi di resonance magneticaAm J Sports Med. 2002;30(2): 189-192[PubMed]
155. Shoemaker SC, Markolf KL. U rolu di u meniscu in l'stabilità antinuranza di u cruciate cuncessione chì hà fattu cunnosce i ghjinochje: l'effetti di a splutazioni versus escisione parzialeJ Bone Joint Surg Am. 1986;68(1): 71-79 [PubMed]
156. Skaags DL, Mow VC. Funzione di i fibri in a corda radiale in u meniscuTrans Orthop Res Soc. 1990;15: 248
157. Skinner HB, Barrack RL. Sensu di a pusizione cumuni in l'articulazione di geniculate normale è patologicuJ Electromyogr Kinesiol. 1991;1(3): 180-190 [PubMed]
158. Skinner HB, Barrack RL, Cook SD. Declinazione età in propriucepzioneClin Orthop Relat Res. 1984;184: 208-211 [PubMed]
159. Solheim K. Glycosaminoglycans, hydroxyproline, calcium è fòsculus in i fratturi cicatichiActa Univ Lund. 1965;28: 1-22
160. Spilker RL, Donzelli PS. Un mudellu bellufiticu di l'elementu finitu di u meniscu per l'analisi strain-strain. In: Mow VC, Arnoczky SP, Jackson DW, editori. eds. Meniscus di Cefalù: Fundazioni Fundamentali è Fundatii. New York, NY: Raven Press; 1992: 91-106
161. Spilker RL, Donzelli PS, Mow VC. Un mudellu isustròpicu bifàsicu transversu isitròpicu di u meniscusJ Bioméculi. 1992;25: 1027-1045 [PubMed]
162. Sutton JB. Ligamenti: a so natura è a morfologia. 2nd ed. Londra: HK Lewis; 1897
163. Tardieu C. Ontogeny è filogni di i caratteri femorali-tibial in umani è fossili omini: influenza funziona è determinismu geneticuAm J Phys Anthropol. 1999;110: 365-377 [PubMed]
164. Tardieu C, Dupont JY. L'urìgine di displasia trochle femoral: anatomia comparativa, evoluzione è crescita di l'articulazione patellofemoralRev Chir Orthop Reparatrice Appar Mot. 2001;87: 373-383 [PubMed]
165. Thompson WO, Thaete FL, Fu FH, Dye SF. Tibaldi menstruali di dinamicu utilizendu a ricunione tridimensionale di impresa di resonance magneticaAm J Sports Med. 1991;19: 210-216 [PubMed]
166. Tissakht M, Ahmed AM. Tensile stress-strain characteristics of the human meniscal materialJ Biomech. 1995;28: 411-422 [PubMed]
167. Tobler T. Zur normalen und pathologischen Histologie des KniegelenkmeniscusArch Klin Chir. 1933;177: 483-495
168. Vallois H. Etude anatomique de larticulation du genou chez les primates. Montpelier, Francia: L Abeille; 1914
169. Verdonk R, Aagaard H. Funzione di u meniscenu per via di e meniscenzaScand J Med Sci Sports. 1999;9(3): 134-140 [PubMed]
170. Voloshin AS, Wosk J. Absorbia di scuntura di i ghjorni meniscectomizzati è dulzuri: un studiu comparativo in vivoJ Biomed Eng. 1983;5: 157-161 [PubMed]
171. Wagner HJ. Die kollagenfaserarchitecktur der menisken des menschlichen kniegelenkesZ Mikrosk Anat Forsch. 1976;90: 302. [PubMed]
172. Walker PS, Erkman MJ. U rolu di u meniscu in a trasmissioni di traversu u ghjinochjuClin Orthop Relat Res. 1975;109: 184-192 [PubMed]
173. Wan ACT, Felle P. I ligamenti menisco-femoraliClin Anat. 1995;8: 323-326 [PubMed]
174. Warren PJ, Olanlokun TK, Cobb AG, Bentley G. Propriocepzione dopu l'artroplastia di ghjinochju: l'influenza di u prutitu protettivuClin Orthop Relat Res. 1993;297: 182-187 [PubMed]
175. Warren RF, Arnoczky SP, Wickiewiez TL. Anatomia di u ghjinochju. In: Nicholas JA, Hershman EB, edituri. eds. L'Extremitate è a spine in a medicina spurtiva. San Luigi: Mosby; 1986: 657-694
176. Watanabe AT, Carter aC, Teitelbaum GP, et al. Pruprietini cumuni in riunioni magnetichi di u ghjinochjuJ Bone Joint Surg Am. 1989;71: 857-862 [PubMed]
177. Webber RJ, Norby DP, Malemud CJ, Goldberg VM, Moskowitz RW. Caratterizazione di i proteoglicanu novi sintitizzati da u menisci di cuniglia in a cultura di l'organuBiochem J. 1984;221(3): 875-884 [Articulu di u PMC] [PubMed]
178. Webber RJ, York JL, Vanderschildren JL, Hough AJ. Un mudellu di cultura di l'organu per assicurà a riparazione a ferita di u meniscus di i fibrocartilagini di a geniculataAm J Sports Med. 1989;17: 393-400 [PubMed]
179. Wilson AS, Legg PG, McNeu JC. Studi supra l'inervazioni di u meniscus medialu in l'articulazione di corpi umaniAnat Rec. 1969;165: 485-492 [PubMed]
180. Wirth CJ. U meniscus: struttura, morfologia è funzioneLucianna. 1996;3: 57-58
181. Wu JJ, Eyre DR, Slayter HS. Tipu VI colaginu di u discu intervertebratu: pruduzione microscòpica biochimica è elettronica di a proteina nativaBiochem J. 1987;248: 373. [Articulu di u PMC] [PubMed]
182. Yasui K. Architettura tridimensunali di menisci umani umaniJ Jpn Ortho Assoc. 1978;52: 391
183. Zimny ​​ML. Mechanoreceptors in tissuti articularAm J Anat. 1988;64: 883-888
184. Zimny ​​ML, Albright DJ, Dabezies E. Mechanoreceptors in u meniscenu mediale umanuActa Anat. 1988;133: 35-40 [PubMed]
185. Zivanovic S. Meniscenziali meniscogliu di l'articuli di i ghjinochesi umaniAnat Anz. 1974;145: 35-42[PubMed]
Acordione cercano

Avaliazione di i Pazienti Presenti cù Dolore di Geniu: Part II. Differential Diagnosis

Avaliazione di i Pazienti Presenti cù Dolore di Geniu: Part II. Differential Diagnosis

U ghjinochju hè a più grande articule in u corpu umanu, induve i strutturi cumplessi di i vini più bassi è altri si unanu. Consistenze di trè ossi, u femur, a tela è a patella chì sò circundati da una varietà di tessuti rotulati, cumprendi i cartilagine, tendini è ligamenti, i funziunari di corpu di cecchetta, chì vi permettenu caminari, saltà, squat o pusà. Comu u risultatu, in casu, u ghjinochju hè cunsideratu cum'è una di e articuli chì sò più propensi per a soffrenu. A ferenza di corpu hè a causa prevalenti di di ghjinochju.

Una ferita di ghjinochju pò esse per via di un impattu direttu da un accidenti di slip-and-falle o d'accidenti di automobile, injurisce da usurpimento per feriti sportivi, o ancu a causa di cundizzioni sottostanti, cum'è l'artrite. U dolor d'articulu hè un sintomu cumuni chì afecta a persona di tutti l'età. Puderete ancu di partenza di sviluppu gradualmente à u tempu, cumencia com'è un disconfort moderatu o moderatu chì esiste in prossimu. Inoltre, per esse pisu di pisci pò aumentà u risicu di prublemi di corpu. U scopu di l'articulu seguitu hè discurà a valutazione di i malattrici chì presentanu cù u malu di ghjinochju è a dimustrà u so diagnosticu diferenti.

astrattu

U dulore à u ghjinochju hè una lagnanza cumuna chì presenta cù parechje cause possibili. Una cuscenza di certi mudelli pò aiutà u medicu di famiglia à identificà a causa sottostante più efficacemente. E ragazze adolescenti è e donne ghjovane sò più propensi à avè prublemi di traccia patellare cum'è a subluxazione patellare è u sindromu patellofemorale di u dolore, mentre chì i ragazzi adolescenti è i ghjovani omi sò più propensi à avè prublemi di meccanismu estensore di u ghjinochju cum'è apofisite tibiale (lesione Osgood-Schlatter) è tendinite patellare . U dolore riferitu risultatu da a patologia di l'articuli di l'anca, cume l'epifisi femorale scappata, pò ancu causà dolore à u ghjinochju. I pazienti attivi sò più propensi à avè distorsioni ligamentose acute è ferite da eccessu cum'è pes anserine bursitis è sindrome di plica mediale. U traumu pò causà rottura ligamentosa acuta o frattura, purtendu à gonfiore acutu di l'articulu di u ghjinochju è emartrosi. L'artrite settica pò sviluppà in pazienti di ogni età, ma l'artropatia infiammatoria indotta da cristalli hè più probabile in adulti. L'artrosi di l'articulazione di u ghjinochju hè cumuna in adulti anziani. (Am Fam Physician 2003; 68: 917-22. Copyright 2003 Accademia Americana di Medici di Famiglia.)

I MUVRINI

Determinà a causa sottostante di u dolore di ghjinochju pò esse difficiule, in parte per via di u vastu diagnosticu differenziale. Cum'è discutitu in a prima parte di questu articulu in duie parti, 1 u medicu di famiglia deve esse familiarizatu cù l'anatomia di u ghjinochju è i meccanismi cumuni di ferita, è una storia dettagliata è un esame fisicu focalizatu ponu restringe e cause possibili. L'età di u paziente è u situ anatomicu di u dolore sò dui fattori chì ponu esse impurtanti per uttene un diagnosticu accuratu (Tabelle 1 è 2).

Table 1 Causes Comunes di Pain di Rodite

I zitelli è l'adulescenti

U zitelli è l'adulescenti chì anu prisentatu cù u malu di i ghjinochje sò di pruspirà unu di trè cunnizziunamenti cumuni: subluxazione patellar, apophysitis tibial, o tendonitis patellar. Di diagnostichi addiziunarii di cunzidiremu in i zitelli include include capitulina capitali femorali epiphysis è artritis sèptica.

Patellar Subludazioni

A sublutazioni di Patellar hè u diagnosticu più propiu in una adolescente chì si prisenta cù episodii di u passaghju di u ghjinochju.2 Questa preghjudizzione si spessu prubilazione in ghjuvanotti è donne per l'angolo di quadriceps (angolo Q), generalmente maiori di qualchi 15.

L'attrachju Patellar hè stimatu per sublutà a patella a laterale, è un effusion limitu sò in generale presente. Oghje nantu à a rigioni di ghjinochju di geniculate pudete indicà a hemartroise, chì suggerisce dislocacion patellar cù fracture osteocondrale è sangu.

Aphophisite Tibiale

Un figliolu adulescente chì presenta prese cù u sangue di u ghjinochju puliticu à a tuberosità tibial hè probatu d'avessà a apophisitis tibial o Osgood- Schlatter lesion3,4 (Figura 1) .5 U pacienti tipu hè un zitellu 13- o 14 (o un 10- o 11-anziana) chì hè statu passatu in un spurt di creazione.

U paziente cù apofisite tibiale riporta generalmente a cera è a diminuzione di u dolore di u ghjinochju per un periodu di mesi. U dulore s'aggrava cun squatting, camminendu in su o in giù di scale, o contrazioni forti di u musculu quadriceps. Questa apofisite eccessiva hè aggravata da saltu è ostaculu perchè i sbarchi duri ripetitivi ponenu stress eccessivu nantu à l'inserzione di u tendinu rotulariu.

À l'esame fisica, a tuberosità tibiale hè tenera è gonfia è pò sentesi calda. U dulore di u ghjinochju hè ripruduttu cù l'estensione attiva resistita o l'iperflessione passiva di u ghjinochju. Nisun effusion hè presente. I Radiografi sò di solitu negativi; raramente, mostranu avulsione di l'apofisi à a tuberosità tibiale. Tuttavia, u medicu ùn deve micca sbaglià l'apparenza normale di l'apofisi tibiale per una frattura avulsione.

Table DiNaplicazione Differential di 2 di Dolore di Geniu

Figura 1 Vista Anterior di i Strutture di Rodite

Patellar Tendinitis

U ghjinochju di Ghjumperu (irritazione è infjammazione di u tendinu rotulariu) si face più spessu in i masci adolescenti, in particulare durante una crescita spurt2 (Figura 1) .5 U paziente riporta vaghi dolori di u ghjinochju anteriore chì persiste per mesi è s'aggrava dopu attività cum'è camminà falà e scale o corre.

À l'esaminazione fisica, u tendinu di u patellar hè tandu, è u dulore hè riprodutu da un esternu risultatu di colpu. Ùn ci sò nudda effusion. I Radiographi ùn sò micca signalati.

Traspurtatu Capital Femoral Epifisisi

Una quantità di e cundizione patologichi rivenuti in riferimentu di u dulore à u ghjinochju. Per esempiu, a pussibilità di salta u capitulu femoricu epiphisi anu deve cunsideratu in i zitelli è in l'adulescenti chì anu prisentatu cù u soru di i ghjinochju.6 U paciente cù questa cunnizzioni spicificava pocu locu di u roghjunu di u ghjinochju è nè storia di u traumu di u ghjinochju.

U pacìficu tipicu cù passatu capitali femoricu epiphisi hè soprappiùn pisu è si mette nantu à a scola d'examinazione cù u livatu rè flexitu è ​​spurtatu da a tua. L'esame di u ghjinochju hè normale, ma cà u mortu hè stato cun una rotazione interna passiva o l'estensione di u cadutu effettuatu.

I Radiographi tipicamenti spuntanu u dispusitivu di l'epifisis di a testa femora. In ogni casu, i radiologi negativivi ùn anu micca esse sceltu di u diagnosticu in i maletti cù i troches tipichi tipichi. L'analisi tomulogica computauta (CT) hè indicatu ind'è queste pazienti.

Osteochondritis Dissecans

Osteopati di discepe hè una osteocondrose articular di l'etiologia chjesa chì hè carattarizata da degenerazione è recalcificazione di u cartilagine articular è l'ossu sottu. In u ghjinochju, u cundimentu femoricu medial hè più comunmente affettatu.7

A malatìa rende vague, dolore malamenti di u colpu, è a rigidizza di oghji o rimuriu recurrente. Se un corpu floque hè presentu, i sintomi muttivi di chjappà o catturà di a articulu di i ghjinochju pò ancu esse rappurtati. À l'esaminazione fisica, u paci ùn pò demuestre l'atrofia di quatricepsi è a tendernessu longu à a superficia chondral involucrata. Un effusion joint suave pò esse prisenti.7

E radiografie di film pianu ponu dimustrà a lesione osteocondrale o un corpu scioltu in l'articulazione di u ghjinochju. Se l'osteocondrite dissecans hè suspettata, e radiografie raccomandate includenu u tunnel anteroposterior, posteroanterior, laterale è di Merchant. E lesioni osteocondrali à l'aspettu laterale di u condile femorale mediale ponu esse visibili solu nantu à a vista di u tunnel posteroanterior. L'imaging per risonanza magnetica (MRI) hè altamente sensibile in a rilevazione di queste anomalie è hè indicatu in i pazienti cun una sospetta lesione osteocondrale.7

Jimenez White Coat

A ferita di ghjinochje causa di e feruti sportivi, accidenti di l'automobile, o una cundizione sottuffienta, frà altri cause, pò influenzallu u cartilaggiu, i tendini è ligamenti chì formanu a articuli di i ghjinochje. U situazione di u dolore di u ghjinochju pò diferenziu secondu a struttura particulare, ancu, i sintomi pò varià. U rolimentu generale pò esse più dulce è inghjulazione cum'è u risultatu d'infezzione o infezzione, mentre chì un meniscus scumparatu o frattura pò causà sintomi in a rigioni affettata. Dr. Alex Jimenez DC, CCST Insight

Maiò

Overuse Syndromes

Dolore di Rude Knee. I pazienti cun sindrome di u dolore patellofemorale (chondromalacia patellae) presentanu tipicamente una storia vaga di dolore di ginocchiu anteriore lieve a moderatu chì di solitu si verifica dopu periodi prolungati di seduta (u cosiddettu "segnu di teatru") .8 A sindrome di u dolore patellofemorale hè una causa cumuna di dulore di ghjinochju anteriore in donne.

À l'esaminazione fisica, un ligeru versu pò esse presente, cun crepitus patellare nantu à a gamma di movimentu. U dolore di u paziente pò esse riproduttu applicendu pressione diretta à l'aspettu anteriore di a rotula. A tenerezza patellaria pò esse suscitata da subluxing a rotula medialmente o lateralmente è palpendu e facette superiori è inferiori di a rotula. I radiografi di solitu ùn sò micca indicati.

Mediate Geniculate Pain. Un spessu cunsigliatu di u diagnosticu hè un sindrome medica di plica. A plica, una redundanza di u sinoviu cumuni mediamunali, pò diventà infartu cù esse inutilizazione repetitiva.4,9 U pacienti presenta cun agisce iniziatu di u doru di u coltu medinu dopu un crescita marcatu di l'attività normale. In esaminazione fisica, una licenza, a nodulezza muderna hè prisente in l'aspettu mediale di u ghjinochju, pocu di prima à a linea cumuni. Ùn ci hè micca spustamentu cumuni, è u restu di u rigulu di corpu hè normale. I Radiographi ùn sò micca signalati.

A bursitis pes anserina hè un'altra causa pussibule di dolore mediale à u ghjinochju. L'inserzione tendinosa di i musculi sartorius, gracilis è semitendinosus à l'aspettu anteromediale di a tibia prossimale forma a pes anserine bursa.9 A bursa pò diventà infiammata per via di un eccessu eccessivu o di una contusione diretta. A bursitis peseranserina pò esse cunfusa facilmente cun una distorsione di ligamentu collaterale mediale o, menu spessu, l'artrosi di u compartimentu mediale di u ghjinochju.

A pacienza cù pes anserine bursitis richiudia di u dolore à l'aspettu mediale di u ghjinochju. Stu doloru pò esse aghjustatu da una riduzione repetitiva è l'estensione. À l'esame fisica, a ternità hè presente per l'aspettu medialu di u ghjinochju, ghjustu è distalmente à a linea medial. L'effusione di l'articuli di i ghjinochju ùn hè prisenti, ma ci pò esse una lipida in l'inserzione di i musculi di musculus medulaire. L'estensioni di Valgus in a posizione supina o a resistenza a rigioni di i ghjinochje in a pusizioni propensione po reproduce u dulore. I radichi ùn sò micca signalatu.

Lateral Knee Pain. A fraccimentu eterna trà a banda iliotibial è u cundimentu femorale lateral pò diri à a tendenza iorio iliotibial.9 Stu sindromu usausa si trova in corruni è ciclisti, anche pò esse sviluppatu in ogni persona sussegwente à l'attività chì implica a riflettenza ripetitiva di u ghjinochju. A stretzioni di a banda iliotibial, pronation à pedi eccessu, genus varum, è torsioni tibial sò fattori predisponenti.

U pacienza cù tendenza isulogica iliotibial riporta u dolore à l'aspettu laterale di a articulazione di corpu. U dulore hè aggravatu da l'attività, particularmente per runghja è scalendu ghjira. À l'esame fisica, a ternità hè presente à l'epicondilius laterale di u femur, circa 3 cm proximale à a linea cumuni. Cumbite di tissuti muri è crepitus pò ancu esse presentanu, ma ùn ci hè micca spustamentu cumuni. I Radiographi ùn sò micca signalati.

U test di Noble hè adupratu per ripruduce u dolore in a tendinite da banda iliotibiale. Cù u paziente in posizione supina, u medicu mette un pollice sopra l'epicondile femorale laterale cume u paziente si flette ripetutamente è allarga u ghjinochju. I sintomi di u dolore sò generalmente più prominenti cù u ghjinochju à 30 gradi di flessione.

Populiteus tendonitis hè una altra causa pussibuli di u doru di u ghjornu. In ogni casu, sta cunnizzioni hè abbastanza rare.10

Trauma

Anterior Cruciate Ligament Sprain. A ferita à u ligamentu cruciate anteriore di solitu si face per via di forze di decelerazione senza cuntattu, cum'è quandu un corridore pianta un pede è gira bruscamente in a direzione opposta. U stress resultante di u valgus nantu à u ghjinochju porta à u spostamentu anteriore di a tibia è a distorsione o a rottura di u ligamentu.11 U paziente di solitu riporta ascoltà o sente un "popu" à u mumentu di a ferita è deve cessà l'attività o a cumpetizione immediatamente. U gonfiu di u ghjinochju in duie ore dopu a ferita indica a rottura di u ligamentu è a conseguente emartrosi.

À l'esaminazione fisica, u paci hè un effusion lunar moderatu à forte chì limita a varieghja di u moo. A test di cajera di precedente pò esse pusitiva, ma pò esse negativu per l'hemartroesi è guardendu da i musculus musculus. A prova Lachman deve esse positiva è hè più affidata chì u testu di u cajunatore (vede u testu è a Figura 3 in parte I di l'articulu1).

I Radiographi sò signalati per detectar pussibuli di la fracture avulsion tibial spine. MRI di u ghjinochju hè indicatu com'è parte di una valutazione presurgica.

Medial Collateral Ligament Sprain. Infernimentu à u ligamenti colatali medial hè abbastanza cumuni è hè generale u risultatu di traumu agutu. A pacienza informa un misstep o colisione chì situeghja u valgus stress nantu à u ghjinochju, seguitu da l'iniziu immedatatu di u dolore è di l'inziccante à l'aspettu medialu di u ghjinochju.11

À l'esaminazione fisica, u paziente cun ferita ligamentale collaterale mediale hà tenerezza puntu à a linea di articolazione mediale. I testi di stress Valgus di u ghjinochju flexu à i gradi 30 riproduce u dolore (vede u testu è a Figura 4 in a parte I di questu articulu1). Un puntu finale chjaramente definitu nantu à i test di stress di valgus indica un distorsione di gradu 1 o di gradu 2, mentre l'instabilità mediale cumpleta indica una rottura piena di u ligamentu (distorsione di gradu 3).

Lateral Collateral Ligament Sprain. A lesión di u ligamenti colatali laterali hè assai menu cumuni ca a ferita di u ligamenti colatali medial. U spruzzu ligamentale di i latticamenti colunale normalment risultati da u varus stress à u ghjinochju, cum'è per quandu un corronu cresce un pede è da volta à u ghjinochju ipsilatariu.2 L'annunziede prublema prima di u dolor di u ghjinochju laterale chì precise un cesamentu promptatu di l'attività.

À l'esaminazione fisica, a ternità puntale hè prisente in a linea cumuni lateral. A inestabilità o u doloru si trova cù l'estensione di varus estresse di u ghjinochje flexed à i gradu 30 (vede u testu è Figura 4 in parte I di stu articulu1). I radiogrami ùn sò micca nurmettu indicatu.

Meniscal Tear. U meniscus pò esse distruttu cù una sfurtuna di tufu spuntatu di u ghjinochju, cumu pò esse quandu un corridore hà cambiatu di direzzione.11,12 A fossa Meniscal pò ancu esse in associazione cun un proghjettu degenerattivu prolongatu, particularmente in un paciente cun ligamentu cruciate precedente- di geniculate deficiente. U malugruppu normalment regula u dolore recintu di u ghjinochju è l'episodi di catturari o chjappu di a articulu di u ghjinochju, in particulare cù squatting o torci di u ghjinochju.

À l'esaminazione fisica, un suffusion suece hè generale presente, è ci hè tenderness à a linea mediale o lateral. Atrofia di u vastu medialis obliquus parte di u musculu quadricepse pò ancu esse notu. U teste McMurray pò esse pusitivu (vede Figure 5 in a parte I di stu articulu1), ma una prova negativa ùn elimina a pussibilità di una lacrimola menstruali.

I radioteli di pianificanti chjappi sò normalment negattivi è raramenti sò signalati. A MRI hè a pruazione radiologica di scelta perchè averia a più lacrime menziestali.

Infection

L'infezzione di l'articulazione di u ghjinochju pò accade in pazienti di ogni età, ma hè più cumuna in quelli chì u sistema immunitariu hè statu indebulitu da u cancheru, da u diabete mellitus, da l'alcolismu, da u sindrome d'immunodeficienza acquisita, o da a terapia corticosteroidea. U pazientu cun artrite settica riporta un'apparizione brusca di dolore è gonfiore di u ghjinochju senza traumu precedente.13

À l'esaminazione fisica, u ghjinochju hè calda, inchatu è prufessore. Anchi mozzione ligne di a articulu di u ghjinochju cuntenenu u pienu intensu.

L'artrocentesi palesa un fluidu sinoviale turbid. L'analisi di u fluidu rende un conte di globuli bianchi (WBC) superiore à 50,000 per mm3 (50? 109 per L), cun più di 75 per centu (0.75) cellule polimorfonucleari, un cuntenutu elevatu di proteine ​​(più grande di 3 g per dL [30 g per L]), è una bassa concentrazione di glucosiu (più di 50 per centu più bassa di a concentrazione di glucosiu siericu). I patogeni cumuni includenu Staphylococcus aureus, spezie Streptococcus, Haemophilus influenza e Neisseria gonorrhoeae.

Studi di studii ematronichi anu un WBC elevatu, un numaru aumentatu di cumbirsi polimorfo-nucleari immature (per esempiu, un cambiatu da u ghjornu), è una rata elevata di sedimentazione di eritrocyte (generalmente maiori di 50 mm per ora).

Adulti maiori

Articulu

L'articulugia di l'articulu di u ghjinochju hè un prublema cumuni dopu à l'annu 60 anni. U pacienti presenta cù u doloru di colpu chì hè aggravatu da l'attrezzi i pezzi di pesu è relieved by rest.15 U paci hè senza sintomi sistimichi, ma spessu rissemi cù rigidizza di a mattina chì dissipate un poeta cù l'attività. In più di a rigidità articule è u dolore, u paci ùn pò detalli episodi di sinovitisuta aguda.

A risultati di l'esame fisiche include cundizzioni di movimentu, crepitus, un effusion lunatic, è cambiamenti osteophosti palpabbli à a articulazione di corpu.

Quandu si sospetta l'artrosi, e radiografie raccomandate includenu vedute di u tunnel anteroposterior è posteroanterior chì portanu pesu, è ancu Mercanti senza pesu è viste laterali. E radiografie mostranu un restringimentu di u spaziu cumunu, sclerosi ossea subcondrale, cambiamenti cistici è formazione osteofita ipertrofica.

Artropatie Inflammatory Induced Inflammatory Crystal

A inflamazioni aguda, u dolore è l'inzucchendu in l'absenza di traumu suggendu a pussibilità d'una artropatie inflamativa induve cristiana, cum'è gout o pseudogout.16,17 Gota comunmente afecta a u ghjinochju. In questa artropatie, i cristalli d'urate di sodiu precipitate in a articulu di u ghjinochju è causanu una intensa rispunzamentu inflammatoria. In pseudogout, i cristalli di pirofosfatimi di calciu sò l'agenti causattivi.

À l'esaminazione fisica, a articulu di u ghjinochju hè eritematu, cale, tènninu è inchatu. Ancu minimu rollu di mozzia hè exquisitamente penurtanti.

L'artrocentesi palesa un fluidu sinoviale chjaru o ligeramente torbitu. L'analisi di u fluidu dà un conte di WBC di 2,000 à 75,000 per mm3 (2 à 75? 109 per L), un elevatu cuntenutu di proteine ​​(più di 32 g per dL [320 g per L]), è una concentrazione di glucosiu chì hè apprussimatamente 75 per centu di a cuncentrazione di glucosiu in sieru.14 A microscopia à luce polarizata di u fluidu sinoviale mostra negativamente vergini birirefringenti in u paziente cun gout è romboidi birrefringenti positivamente in u paziente cun pseudogout.

U cyst Popliteal

U cisti popliteu (cisti di Baker) hè u cisti sinoviale più cumunu di u ghjinochju. Urigineghja da l'aspettu posteromediale di l'articulazione di u ghjinochju à u livellu di a bursa gastrocnemio-semimembrana. U paziente riporta insidiosu iniziu di dolore lieve à moderatu in a zona poplitea di u ghjinochju.

À l'esaminazione fisica, a pienezza palpable hè prisente in l'aspettu medialu di u spaziu poplitee, o vicinu à l'urìgine di a medial head of gastrocnemius muscle. U teste McMurray pò esse pusitivu se u meniscenzi medievali hè lesatu. A diagnosi definitiva di un cistore poplitee pò esse fatta cù articulu, ultrasonografia, scanning CT, o, cumunamenti, MRI.

I auturi indicanu chì ùn avete micca alcune di cunflitti d'interessu. Sources of funding: none reported.

In cunclusioni, anchi si u ghjinochju hè a più grande articule in u corpu umanu, induve i strutturi di l'estremità inferjuri si ncùantenu, ancu u fèmuru, a tibia, a patella è assai altri tessili rotulati, u ghjinochju pò esse facilmente danni o ferite è u risultatu in di ghjinochju. U dolor d'articulu hè una di e cose più cumuni trà a populazione generale, in ogni casu, vene in l'atleti. I danni di sporti, accidenti in u slip-and-falls, è accidenti di l'automobile, per altri pruvucalli, ponu purtari à u dulore di colpu.

Cumu hè descrittu in l'articulu sopra, u diagnosticu hè essenziale per determinà u megliu approcciu di trattamentu per ogni tippu di ferita à u ghjinochju, secondu a so causa sottostante. Mentre a situazione è a gravità di a ferita à u ghjinochju ponu variare secondu a causa di u prublema di salute, u dolore à u ghjinochju hè u sintomu più cumunu. L'opzioni di trattamentu, cum'è l'assistenza chiropratica è a fisioterapia, ponu aiutà à trattà u dolore di ghjinochju. U scopu di a nostra infurmazione hè limitatu à i prublemi di salute chiropratica è spinali. Per discutà u sughjettu, per piacè sentitevi liberi di dumandà à u Dr.Jimenez o cuntattateci à ...915-850-0900 .

A cura di Dr.Alex Jimenez

Chjami Aghjalesi Now Button H .png

Topic Discussion: Relieving Knee Pain without Surgery

U dulore à u ghjinochju hè un sintimu cunnisciutu chì pò accade per via di una varietà di ferite à u ghjinochju è / o di cundizioni, cumprese feriti sporti. U ghjinochju hè una di e articuli più cresciti in u corpu umanu cum'ellu hè fatta da a intersezione di quattru anziani, i quattru ligamenti, i diversi tendini, duie menisci è u cartilagine. Sicondu l'Academia Americana di Médici di Famiglia, i più cundizzioni cumuni di u duluri di i ghjinochju include subluxation patellar, tendinitis di patellar o ghjuvedore di jumper, è a malatia d'Osgood-Schlatter. Ancu sì u doloru di corpu hè più probatu devenu in e persone nantu à 60 anni d'età, u dolore à u ghjinochju pò ancu esse in i zitelli è l'adulescenti. U dolore di Rodite pò esse trattatu in casa cù i metudi di RICE, in ogni casu, i feriti di corpu severi pudianu esse precisione assistenza medica immediata, inclusi l'assistenza chiropragique.

I blog di stampa

EXTRA EXTRA | TEMA IMPORTANTE: El Paso, TX Chiropractor Recomendatu

Blank
Vede ancu
1. Calmbach WL, Hutchens M. Evalutazione di i malatturi chì prisentanu cun u duluri di colpu: parte I. Storia, scuperta fisica, radiographis e testi di laburatorii. Am Fam Famiglia 2003; 68: 907-12.
2. Walsh WM. Feriti à u ghjinochju. In: Mellion MB, Walsh WM, Shelton GL, eds. U librettu di manu di u duttore di squadra. 2d ed. San Luigi: Mosby, 1990: 554-78.
3. Dunn JF. A malatia di Osgood-Schlatter. Famiglia Famiglia 1990; 41: 173-6.
4. Stanitski CL. Sperdromi di u rognu di u ghjinochju in l'adulescente. Istr Corso Lect 1994; 43: 211-20.
5. Tandeter HB, Shvartzman P, Stevens MA. Ingiuni di corpu aguttu: l'usu di e reguli di decisione per u scaricamentu radiographicu selettivu. Am Fam Famiglia 1999; 60: 2599-608.
6. Waters PM, Millis MB. Eppuru è pélvica in u ghjovanu atleta. In: DeLee J, Drez D, Stanitski CL, eds. Meditazione sportivi ortugrafichi: principesi è pratichi. Vol. III. Pediatra è adolescente di medicina di sport. Filadelfia: Saunders, 1994: 279-93.
7. Schenck RC Jr., Goodnight JM. Ostdecochondritis disanec. J Bone Joint Surg [Am] 1996; 78: 439-56.
8. Ruffin MT 5th, Kiningham RB. U sangue di u ghjinochju: u sfida di u sindromu patellofemoral. Am Fam Famiglia 1993; 47: 185-94.
9. Cox JS, Blanda JB. I patologii Peripatellari. In: DeLee J, Drez D, Stanitski CL, eds. Meditazione sportivi ortugrafichi: principesi è pratichi. Vol. III. Pediatra è adolescente di medicina di sport. Philadelphia: Saunders, 1994: 1249-60.
10. Petsche TS, Selesnick FH. Populiteus tendinitis: tips for diagnosis and management. Phys Sportsmed 2002; 30 (8): 27-31.
11. Micheli LJ, Foster TE. Infernuti di corpu agdu in l'attore immatu. Istr Corso Lect 1993; 42: 473- 80.
12. Smith BW, Green GA. Infermeria aguda: parte II. Diagnosi è gestione. Am Fam Famiglia 1995; 51: 799-806.
13. McCune WJ, Golbus J. Artritis monartiche. In: Kelley WN, ed. Repertoriu di reumatulugia. 5 ed ed. Filadelfia: Saunders, 1997: 371-80.
14. Franchi AG Jr. Aspetti reumatologici di dispusizione di ghjinochju. In: Scott WN, ed. U ghjinochju. San Luigi: Mosby, 1994: 315-29.
15. Brandt KD. Amministrazione di articuli. In: Kel- ley WN, ed. Repertoriu di reumatulugia. 5 ed ed. Filadelfia: Saunders, 1997: 1394-403.
16. Kelley WN, Wortmann RL. Synovititis assoziata in u cristal. In: Kelley WN, ed. Repertoriu di reumatulugia. 5 ed ed. Filadelfia: Saunders, 1997: 1313- 51. 1
7. Reginato AJ, Reginato AM. Malatii assuciati à a dipusizioni di pirofosfatatu di calcium o hy- droxyapatite. In: Kelley WN, ed. Repertoriu di reumatulugia. 5 ed ed. Filadelfia: Saunders, 1997: 1352-67.
Acordione cercano

Avaliazione di i Patienti chì prisentanu cun Pain Renne: Parti I. Storia, Scuperta Fisica, Radiographi, e Testi di Laboratoriu

Avaliazione di i Patienti chì prisentanu cun Pain Renne: Parti I. Storia, Scuperta Fisica, Radiographi, e Testi di Laboratoriu

lu duluri di ghjinochju hè un prublema di salute cumuni trà l'atleti è a populazione generale. Ancu sì sapete sintomi di u dulore di colpu pò esse afflishing e frustrante, u dolore di u ghjinochju hè spessu un problema di salute tratate. U ghjinochju hè una struttura di complexe cumpostu di trè ossi: a seccu di a fossa, a regione superiore di u schinbone, è u caprettu.

Li tissuti rivolti, com'è i tendini è ligamenti di u ghjinochju è di u cartilaggiu sottu u rossellu è trà l'osse, aghjunghje st'estrutture in modu per stabilizzà è soporta u ghjinochju. In ogni casu, una varietà di ferite è / o cundizioni pò duranu à purtassi à u dulore di colpu. U scopu di l'articulu sottu hè di evaluà i malati cun u geniculate.

astrattu

I medichi di famiglia si scontranu spessu cù malati di ghjinochju. Un diagnosticu precisu richiede una cunniscenza di l'anatomia di u ghjinochju, mudelli cumuni di dolore in ferite à u ghjinochju, è caratteristiche di cause frequenti di u dolore à u ghjinochju, è abilità di esame fisicu specificu. A storia deve cuntene e caratteristiche di u dolore di u paziente, sintomi meccanichi (bloccamentu, schjattà, cede), effusione cumuna (timing, quantità, recurrenza), è u meccanisimu di ferita. L'esame fisicu duveria cumprende un'inspezione attenta di u ghjinochju, palpazione per a tenerezza di u puntu, valutazione di l'affusione articulare, test di gamma di muvimentu, valutazione di ligamenti per ferita o lassalità, è valutazione di i menisci. E radiografie devenu esse uttenute in pazienti cun tenerezza o tenerezza patellaria isolata in testa di a fibula, incapacità di sopportà pesu o flettere u ghjinochju à 90 gradi, o età superiore à 55 anni. (Am Fam Physician 2003; 68: 907-12. Copyright 2003 Accademia Americana di Medici di Famiglia.)

I MUVRINI

U dulore à u ghjinochju conta circa un terzu di i prublemi musculoskeletrici vistu in i paràmetri di assistenza primaria. Questa lagnanza hè più prevalente in i pazienti fisicamente attivi, cù un 54 per centu di atleti chì anu qualchì gradu di dolore à u ghjinochju ogni annu.1 U dolore à u ghjinochju pò esse una fonte di disabilità significativa, limitendu a capacità di travaglià o di fà attività di a vita quotidiana. .

U ghjinochju hè una struttura di complexu (Figura 1), 2 è a so valutazione ponu presentà un sfida à u mèdicu di a famiglia. U diagnosticu diffirenti di u dulore di colpu hè estensivu ma pò esse ristrettu cù una storia detallada, un esercitu fisicu focu è, quandu hè indicatu, l'usu selectivu di studienti pertinenti di imaghjariu è di laburatorii. A parte I di questu articulu in dui articuli furnisce un accontu sistimàticu per l'evaluazione di u ghjinochju, è a parte II3 analizeghja u diagnosticu diffirinziu di u dulore di colpu.

image.png

Storia

Pain Characteristics

A descrizione di u paziente di u dolore di u ghjinochju hè utile per focalizà u diagnosticu differenziale.4 Hè impurtante di chiarisce e caratteristiche di u dolore, cumprese a so apparizione (rapida o insidiosa), a situazione (anteriore, mediale, laterale o posteriore di u ghjinochju), durata, severità è qualità (per esempiu, sordu, tagliente, achy). Fattori aggravanti è attenuanti anu ancu da esse identificati. Se u dolore di ghjinochju hè causatu da una ferita acuta, u medicu hà bisognu di sapè se u paziente hà pussutu cuntinuà attività o sopportà pesu dopu a ferita o hè statu ubligatu à cessà l'attività immediatamente.

 

Sommelli simane

U paci chì deve esse dumandatu nantu à sintomi musculari, cumu u chjappu, sgruppa, o duminendu u ghjinochju. Una storia di attruvamentu episodi suggerisce una lacrimola menstruali. A sensazione di scucchjaru à u mumentu di a ferita suggiere allista ligne, probabbilmente a rupture of a ligament (tearu di terzu tiragettu). Episodi di vultà in modu sò assuinghjeni cun qualchì gradu di inestabilità di u ghjinochju è ponu indicà a sullazione patellar o a rupture ligamentous.

Effusion

A timing è a quantità di effusion juncura sò importanti pistas per u diagnosticu. Rapidu accuminzava (in dui ori) d'un effusion grande è tensu ponu suggerisce rupture of the anterior ligament cruciate o frattura di l'altupianu Tibialu cù a hemartroisi ralevuli, mentri chì lenta acuminata (24 à 36 hour) di un effusion moderatu à moderatu hè cusì cun Meniscal injury or sprain ligamentous. Epidemia di u corpu recurrenti dopu a attività hè cunsistenti di a ferita meniscale.

Mekkanismu di Infernici

U paci hè deve esse dumandatu nantu à e spiccii specifichi di u preghjudiziu. Hè impurtante sapè s'ellu u paciistu hà sopr'à u colpu direttu à u ghjinochju, se u pede si hè stata postu à u tempu di a ferita, se u paci era decelera o si ferma in casu, se u paciente pisteva da u salto, s'ellu ci hè una ghjuvata cumpunente per u preghjudiziu, è s'ellu ci hè stata prublema.

Un colpu direttu à u ghjinochju pò causà ferite seriu. A forza precedente aplicada à a tibia proximali cù u ghjinochju in a flexioni (per esempiu, quandu u ghjinochju culpisce u dashboard in un accidente di l'automobile) pò causà ferite à u ligamenti cruciate posteriori. Lu ligamenti colatali medial hè ingiustamenti cumunicatu per via di forza laterali diretta à u ghjinochju (per esempiu, clipping in football); sta forza crea una valuta di carica nantu à a articulu di u ghjinochju è pò esse in rupture of the medial collateral ligament. In attu, un colpu mediale chì crea una carrega varus pò spèntari lu ligamenti colatali laterale.

E forzi noncontacti sò ancu una causa impurtante di ferita di ghjinochju. A stops veloce è i tagliciuti o giullate creanu forzi di decelerazioni impurtanti chì pò sprain o rupture the ligament cruciate precedente. A circa ottenezza pò traduce in furia à u ligament cruciate precedente o ligamento cruciate posteriori. A ghjustu truncate o pivotante di i mozzione cresce e forze cessione chì pò spèntanu à u meniscus. Una cumminazzioni di forze pò esse occulte simultaneamente, causannu a ferita à e multiplicità strutture.

 

Storia Medica

Una storia di ferita di ghjinochju o chirurgia hè impurtante. U paziente deve esse dumandatu nantu à i tentativi precedenti per trattà u dolore di u ghjinochju, cumpresu l'usu di medicinali, dispositivi di supportu è terapia fisica. U medicu deve ancu dumandà se u paziente hà una storia di gout, pseudogout, artrite reumatoide, o altre malatie articolari degenerative.

Jimenez White Coat

U dolor di knee hè un prublema di salute cumuni chì pò esse causatu da e feruti sportivi, accidenti d'accidenti di l'automobile, o da un sughjettu di salute, cum'è l'artrite. I sintomi più cumuni di a ferita di ghjinochju include u dolore è l'incomulezza, ovu, inflammazione è rigidizza. Perchè u trattamentu di u doru di colpu varia per a causa, hè essenziale per l'individuu per riceve diagnostichi per i so sintomi. A cura di chiropraziu hè un prublemu di trattamentu alternativu efficace è sicuru, chì pò aiutà à trattà u dolore di u ghjinochju, in altri prublemi di salute.

Dr. Alex Jimenez DC, CCST Insight

Esami fisiche

Inspection è Palpation

U mèdicu cumincià da paragunà u knee dulurusu cù u ghjinochianu asimptomaticu è inspecciona u ferita ferdinata per eritema, inzuccarà, magullenu è edizzioni. A muscatura hè simétrica bilateralmenti. In particulare, u vastu medialis obliquus di u quadriceps hè stata avvaluta per determinar si appare normalu o mostra signa di atrofia.

U ghjinochju hè allora palpatu è verificatu per u dolore, u calore è l'affusione. A tenerezza puntuale deve esse cercata, in particulare à a rotula, u tuberculu tibiale, u tendinu patellare, u tendinu quadriceps, a linea articulare anterolaterale è anteromediale, a linea cumunale mediale è a linea cumuna laterale. Spustà u ghjinochju di u paziente attraversu un cortu arcu di muvimentu aiuta à identificà e linee cumune. A gamma di muvimentu deve esse valutata estendendu è flettendu u ghjinochju u più pussibule (gamma normale di muvimentu: estensione, zero gradi; flessione, 135 gradi) .5

Avaliación Patellofemoral

A valutazione di effusione si deve esse realizatu cù u supino pazientu è u ferà ferone in l'estensione. A sacchege suprapatellar vole esse furmatu per stabilisce un effusion hè prisente.

U seguimentu pratellofemurali hè stata avvisu da observà a patella per a movimentu sulla quandu a pacienza cuntrata u musculu quadriceps. A presenza di crepitusa deve esse note durante a palpazione di a patella.

L'angolo di quadriceps (angolo Q) hè stabilitu cù una linea da a spina iliac prima superiore traversu u centru di a patella è una seconda linea da u centru di a patella a través da a tuberosità tibial (Figura 2) .6 AQ angulari più grande chì 15 gradi hè un fattore predisposa per a subluxazioni patellar (per esempiu, se l'angolo Q hè aumentatu, a contrariezione contundente di u musculu quadriceps pò causà a patella à sublux laterale).

Un test di apprensione patellare hè allora fattu. Cù e dite piazzate à l'aspettu mediale di a rotula, u medicu prova à sublussà a rotula lateralmente. Se sta manuvra ripruduce u dolore di u paziente o una sensazione di rinunziu, a subluxazione patellare hè a causa probabile di i sintomi di u paziente.7 Sia a faccia rotula superiore sia quella inferiore devianu esse palpate, cù a rotula sublussata prima medialmente è dopu lateralmente .

 

Ligamenti Cruciate

Ligamentu Circiata Anterior. Per a prova di u cajulatore anteriore, u paziente assume una posizione supina cù u ghjinochju feritu flessu à 90 gradi. U medicu ripara u pede di u paziente in una leggera rotazione esterna (pusendu nantu à u pede) è poi mette i pollici à u tuberculu tibiale è e dita à u vitellu posteriore. Cù i musculi musculari di u musculu di u paziente rilassati, u medicu tira prima è valuta u spostamentu anteriore di a tibia (segnu di u cajulatore anteriore).

A prova Lachman hè un altru mètudu di valutà l'integrità di u ligamenti cruciate anteriu (Figura 3) .7 A prova hè realizata cù u paci in una pusizione supina è a ferita ferone frenu à i gradu 30. U mèdicu stabilizza u fioru distale cù una mano, capisce a tènia proximali in l'altra banda, è dopu tene di sublux a tibia. A mancanza di un pianu finale chjave nica una prova di Lachman positiva.

Ligamentu Cruciate Posterior. Per a prova di u cajulatore posteriore, u paziente assume una posizione supina cù i ghjinochji fletti à 90 gradi. Mentre era à u latu di a tavula di esame, u medicu cerca u spostamentu posteriore di a tibia (segnu di sag posteriore) .7,8 Dopu, u medicu ripara u pede di u paziente in rotazione neutra (sedendu à u pede), pusizioni pollici à u tuberculu tibiale, è mette e dita à u vitellu posteriore. U mèdicu poi spinge posteriormente è valuta per u spostamentu posteriore di a tibia.

 

Ligamenti Collateral

Medial Collateral Ligament. U test di stress valgus hè fattu cù a gamba di u paziente leggermente rapita. U duttore mette una manu à l'aspettu laterale di a articulazione di u ghjinochju è l'altra manu à l'aspettu mediale di a tibia distale. Dopu, u stress valgus hè applicatu à u ghjinochju à i dui gradi zero (estensione piena) è à i gradi 30 di flessione (Figura 4) 7. Cù u ghjinochju à zero gradi (vale à dì, in piena estensione), u ligamentu cruciate posteriore è l'articulazione di i cundili femorali cù l'altupianu tibiale devenu stabilizà u ghjinochju; cù u ghjinochju à 30 gradi di flessione, l'applicazione di u stress valgus valuta a laxezza o l'integrità di u ligamentu collaterale mediale.

Lateral Collateral Ligament. Per fà u test di stress di varus, u medicu mette una manu à l'aspettu mediale di u ghjinochju di u paziente è l'altra manu à l'aspettu laterale di u perone distale. Dopu, u stress varus hè applicatu à u ghjinochju, prima à l'estensione piena (ie, zero gradi), dopu cù u ghjinochju flettitu à 30 gradi (Figura 4) .7 Un puntu finale fermu indica chì u ligamentu collaterale hè intattu, mentre chì un soffiu o puntu finale assente indica una rottura completa (lacrima di terzu gradu) di u ligamentu.

Menisci

I Pacienti cun ferita à i menisci sò generalment a ternità à a linea cumminciana. U teste di McMurray hè realizatu cù u paci chì stanu supine9 (Figura 5). A prova hè stata scritta diversi in a literatura, ma l'autore suggetti a tecnica seguente.

U medicu afferra u taccu di u paziente cù una mano è u ghjinochju cù l'altra manu. U pulgaru di u duttore hè à a linea cumuna laterale, è e dite sò à a linea cumuna mediale. U medicu poi flette u ghjinochju di u paziente à u massimu. Per pruvà u meniscus laterale, a tibia hè rotata internamente, è u ghjinochju hè allargatu da a flessione massima à circa 90 gradi; A cumpressione aghjunta à u meniscus laterale pò esse prodotta applicendu stress valgus in l'articulu di u ghjinochju mentre u ghjinochju hè allargatu. Per pruvà u meniscus mediale, a tibia hè rotata esternamente, è u ghjinochju hè allargatu da a flessione massima à circa 90 gradi; A cumpressione aghjunta à u meniscus mediale pò esse prodotta ponendu stress varus in l'articulu di u ghjinochju mentre u ghjinochju hè gradi di flessione. Un test pusitivu produce un colpu o un clic, o provoca dolore in una parte riproducibile di a gamma di movimentu.

Perchè a maiò parte di i malati cun u geniculate sò i danni di tissuti brùni, i radioluggìa di a chjucchione à generalmente ùn sò micca signalati. I Regoli di Gennaio di Oulu sò una guida utili per urdinarii scumunicatu di u ghjinochju 10,11.

Se e radiografie sò necessarie, trè punti di vista sò di solitu sufficienti: vista anteroposterior, vista laterale, è vista di Merchant (per l'articulazione patellofemorale) .7,12 I pazienti adolescenti chì segnalanu u dolore cronicu di u ghjinochju è l'affusione recurrente di u ghjinochju richiedenu una tacca o una vista di tunnel ( vista posteroerientale cù u ghjinochju flexu à 40 à 50 gradi). Questa visione hè necessaria per rilevà radiolucenze di i condili femorali (a più cumuna u condile femorale mediale), chì indicanu a presenza di osteocondrite dissecans.13

I Radiographi deve esse inspeccionati vicinu per i segni di frattura, particularmente a patella, platea tibial, spine tibial, fibula proximali è cunditu femorale. Se articulu hè suspettatu, ponu esse scuperati ràrichi pittati di pisu.

 

Studi Laburati

A presenza di calore, ternità exquisite, effusion doloroso, è u dolore marcatu è ancu di u minimu gammi di u mozzu di a articuli di i ghjinochju sò sìmuli cù artrite sèptica o arthropatie inflamatica aguda. Inoltri à l'acquistà un cuntenutu di sangue di diliziu è un riticeddu di sedimentu (CES), l'artritisa si deve esse realizatu. U fluidu cumprendenti devenu esse mandatu à un laburatoriu per un cuntadulu di cellula cù meditazioni diffirenti, glucose è di prutezione, cultura e sensibiliità di bacteriale, è microscopi di luzu polariatu per cristalli.

Perchè un timpeste, u doloru dulore, pò esse dumandatu un scuru clínicu pocu chjaru, l'artrocycèse hè necessariu di diferencià effusion simplice da a hemartroisea o una fractura osteocondrali occulte.4 Un effusion joint effettuate produci un fluidu transuduvidu di culu tinta, chì hè in un spinu di i ghjinochje o alloghja menòstrui meniscenza. Hemartroesi hè causata da una lacrime di ligamento cruciate precedente, una frattura o, cumunamenti, una lacrime agata di a parti suprana di u meniscu. A fractura osteocondrali pruvucà a hemartroosi, cun gròfra cunsati in l'aspiratu.

L'artritis reumatoide pò implica a articuli di i ghjinochja. Perciò, l'ESR serum è a prova di fattore reumatoide sò signalati in i pezzi selezziunati.

I auturi indicanu chì ùn avete micca alcune di cunflitti d'interessu. Sources of funding: none reported.

In cunclusioni, u dolenu di u ghjinochju hè un prublema di salute cumuni chì si trova per una varietà di ferite è / o cundizioni, cum'è e feruti sportivi, i accidenti di l'automobile, è l'artrite, trà l'altri prublemi. U trattamentu di u doru di ghjinochju addipenni assai in a surgenti di i sintomi. Per quessa, hè bisognu à l'individu a circà aiutu medica immediata per riceve un diagnosticu.

A cura chiropratica hè una opzione di trattamentu alternativu chì si concentra nantu à u trattamentu di una varietà di ferite è / o condizioni associate à u sistema musculoskeletale è nervosu. U scopu di a nostra infurmazione hè limitatu à i prublemi di salute chiropratica è spinali. Per discutà u sughjettu, per piacè sentitevi liberi di dumandà à u Dr.Jimenez o cuntattateci à ...915-850-0900 .

Curati da Dr. Alex Jimenez

Chjami Aghjalesi Now Button H .png

 

Topic Discussion: Relieving Knee Pain without Surgery

U dulore à u ghjinochju hè un sintimu cunnisciutu chì pò accade per via di una varietà di ferite à u ghjinochju è / o di cundizioni, cumprese feriti sporti. U ghjinochju hè una di e articuli più cresciti in u corpu umanu cum'ellu hè fatta da a intersezione di quattru anziani, i quattru ligamenti, i diversi tendini, duie menisci è u cartilagine. Sicondu l'Academia Americana di Médici di Famiglia, i più cundizzioni cumuni di u duluri di i ghjinochju include subluxation patellar, tendinitis di patellar o ghjuvedore di jumper, è a malatia d'Osgood-Schlatter. Ancu sì u doloru di corpu hè più probatu devenu in e persone nantu à 60 anni d'età, u dolore à u ghjinochju pò ancu esse in i zitelli è l'adulescenti. U dolore di Rodite pò esse trattatu in casa cù i metudi di RICE, in ogni casu, i feriti di corpu severi pudianu esse precisione assistenza medica immediata, inclusi l'assistenza chiropragique.

 

I blog di stampa

EXTRA EXTRA | TEMA IMPORTANTE: El Paso, TX Chiropractor Recomendatu

 

 

Blank
Vede ancu

1. Rosenblatt RA, Cherkin DC, Schneeweiss R, Hart LG. U cuntenutu di i cura medichi ambulatorii in i Stati Uniti. Una paraguni interspecialty. N Engl J Med 1983; 309: 892-7.

2. Tandeter HB, Shvartzman P, Stevens MA. Ingiuni di corpu aguttu: l'usu di e reguli di decisione per u scaricamentu radiographicu selettivu. Am Fam Famiglia 1999; 60: 2599-608.

3. Calmbach WL, Hutchens M. Avalazione di i malatturi sottuffendu cun u dulore di colpu: parte II. Differential diag- nosis. Am Fam Famiglia 2003; 68: 917-22

4. Bergfeld J, Irlanda ML, Wojtys EM, Glaser V. Pin-, indicare a causa di u dolenu di corpu di corpu. Coient Patient 1997; 31 (18): 100-7.

5. Magee DJ. Geniculate. In: Assessoria fisica ortopedica. 4 ed ed. Filadelfia: Saunders, 2002: 661-763.

6. Juhn MS. Sindrome di u pallimentu patellofemoral: una stima è guidene di u trattamentu. Am Fam Famiglia 1999; 60: 2012-22.

7. Smith BW, Green GA. Ingiuni aguti di corpu: parte I. Storia è scuperta fisica. Famiglia Famiglia 1995; 51: 615-21.

8. Walsh WM. Feriti à u ghjinochju. In: Mellion MB, Walsh WM, Shelton GL, eds. U librettu di manu di u duttore di squadra. 2d ed. San Luigi: Mosby, 1997: 554-78.

9. McMurray TP. U cartilaginu semilunari. Br J Surg 1942; 29: 407-14.

10. Stiell IG, Wells GA, Hoag RH, Sivilotti ML, Cacciotti TF, Verbeek PR, et al. Implantazione di a regula di l'ottava di ghjinochju per l'utilizazione di scumunicazione in i feriti di corpu agdu. JAMA 1997; 278: 2075-9.

11. Stiell IG, Greenberg GH, Wells GA, McKnight RD, Cwinn AA, Caciotti T, et al. Derivazione di una regula di decisione per l'utilizazione di scumunicazione in i feriti di corpu agdu. Ann Emerg Med 1995; 26: 405-13.

12. Sartoris DJ, Resnick D. Plain filmografi di film: roula è tecniche specializati è projezzione. In: Resnick D, ed. Diagnostu di l'ossu è di i disurdi. 3 ed ed. Filadelfia: Saunders: 1-40.

13. Schenck RC Jr., Goodnight JM. Ostdecochondritis disanec. J Bone Joint Surg [Am] 1996; 78: 439-56.

Acordione cercano

Chì hè un rupture di tendenza di quadriceps?

Chì hè un rupture di tendenza di quadriceps?

Li tendini sunnu tessuti riflitti cuttati chì cuntenenu i musculi à l'osse. Unu di sti tendini, u tendon di quadriceps, travaglia cù i musculi chì si trovanu in a fronte di a coscia per riaghjonà a pane. A quadriceps rupture of tendon pò influenzà a qualità di vita di l'individuu.

A rupture of tendon quadriceps pò esse un alludisce u soffertamente è u solitu requereixe riabilitazioni è intervenzioni kirurgiunali per restaurà a funzione di ghjinochju. Stu tipu di feruti sò rari. Quatru di Quadriceps sò sparte in spuntà di l'atleti chì facenu sportu ghjughjinà o sportu.

Quadriceps Tendon Rupture Description

Quessi sò quattru quadripsciuti sò cumplicati quì nantu à a peddula, o patella, per formar u tendon quadriceps. U tendon di quadriceps hè unitu di i musculi quadriceps in a patella. A patella hè cunnessu cù u schincu, o tibia, da u tendon patellar. U travagliu colettivu, i musculi quadriceps, u tendon quadriceps è u tendon di patellar, rinvià u ghjinochju.

A rottura di u tendone quadriceps pò esse parziale o cumpleta. Parechje lacrime parziali ùn disturbanu micca cumpletamente i tessuti molli. Tuttavia, una lacrima piena dividerà i tessuti molli in duie parti. Se u tendinu quadriceps si rompe interamente, u musculu ùn hè più attaccatu à a rotula o à a rotula. Di conseguenza, u ghjinochju ùn hè micca capace di raddrizzassi quandu i musculi quadriceps si contraenu.

Quadriceps Tendon Rupture Causes

A rupture of tendon quadriceps hè spessu occuruta degninu à una crescita di carica nantu à a vina chì u pede hè stata pianta è u ghjinochju hè moltu flexuatu. In modu di esempiu, quandu u pontezzu da un saltu stante, u putere è troppu foru per i tessuti rotulati per soprappialli, chì facenu un lancamentu paralizale o cumpletu. I Prituri pò ancu esse da i cateni, impatti diretti à u ghjinochju, è lacerazioni o taglicini.

Un tendinu quadriceps indebulitu hè ancu più prubabile di rumpitura. Parechji fattori ponu risultà in a debolezza di i tendini, inclusa a tendinitis quadriceps, l'infiammazione di u tendon quadriceps, chjamata tendinitis quadriceps. A tendinitis Quadriceps hè una di e ferite sportive più cumune in l'atleti chì participanu à attività sportive o fisiche chì implicanu saltu.

I tissuti rivolversi debilitatu pò ancu esse purtate da e malatie chì curanu u sangue à u ghjornu o patella. U corticosteroidii utilizati è parechji antibiotici sò stati connattati à a debilitazioni attaccati à i rupenti di i tendonore di quadriceps. A immobilizzazione per un periodu di tempu prolongatu pò ancu dà a forza in i quattru quadriceps. Finalmente, i rupti di tendenza di quadriceps pò esse per causa di dislocazioni è / o cirurgia.

Quadriceps Tendon Rupture Symptoms

Una sensazione di schjattà o strappendu hè unu di i sintomi più cumuni associati à una rottura di tendinu quadriceps. U dulore seguitatu da u gonfiore è l'infiammazione di u ghjinochju puderebbenu fà l'individuu incapace di rialzà u ghjinochju. Altri sintomi di una rottura di tendinu quadriceps includenu:

  • Un indentazione à u cima di u rossellu ou patella di u situ impurtatu
  • Bruising
  • T tenderness
  • Cramping
  • Staggiani o canglori di u gulepianu o patella induve l'u tendinziu si spargiu
  • Difficultà perchè perchè u ghjinochju hè cattivu o dannu

 

 

Quadriceps Tendon Rupture Evaluation

U prufessiunale sanitariu hà da fà una valutazione per diagnosticà una rottura di u tendine quadriceps discutendu prima di i sintomi di u paziente è di a storia medica.

Per accertà a causa precisa di i sintomi di u paziente, u prufessiunale sanitariu esaminerà quantu hè pussibile allungà, o raddrizzà, u ghjinochju. Ancu se questa zona di a valutazione pò esse debilitante, hè essenziale per diagnosticà una rottura di tendinu quadriceps.

Per verificà un diagnostius di rupture of tendon quadrifugus, u duttore pò mandà qualchissimi testi di imaghjini, cum'è una radiografia o resonance magnetica, o MRI, scan. U roghjunatu si movi da u locu postu chì i rupenti di i tendon di quadriceps. Chistu pò esse bellu evidenze nantu à una perspettiva di u lintru di u ghjinochju.

I lamentu cumpletu pò esse spessu identifikati cù i rachi. A MRI ponu revelà a quantità di tendinus scindia cù a pusizioni di a lacrime. Da u tempu à u tempu, una MRI scumpirà ancu una altra preghjudizie cù sintomi sintomi. L'imàgine Diagnosticà hè utili in a valutazione di e feruti sportivi.

Jimenez White Coat

U tendon di quadriceps hè u tendonu grande quì hà trottu ghjunghje sopra u rossellu, o patella, chì ci permetti di ripostu à u nostru ghjinochju. Mentri u tendon quadriceps hè un cossu forte è fibrue chì pò soprappreghjanu quantità tremendi di forza, e ferimenti sporti o altre prublemi di salute pò causà a rupture di tendon quadriceps. Quatru di Quadriceps sò ipertorii chì anu debilitatu i prublemi chì ponu influenza a qualità di vita di u paci.

Dr. Alex Jimenez DC, CCST Insight

Quadriceps Tendon Rupture Treatment

Trattamentu Non-Surgical

A maggior parte di lacrime parziali reagisce bè à approcci di trattamentu non chirurgicu. U duttore pò cunsiglià à u paziente di utilizà un immobilizatore di ghjinochju o brace per permettà à u tendinu quadriceps di guarì. E stampelle aiutanu à evità di mette pesu nantu à a gamba. Un immobilizatore di ghjinochju o brace hè adupratu per 3 à 6 mesi.

Una volta chì u dolore iniziale, u gonfiore è l'infiammazione anu diminuitu, ponu esse aduprate opzioni di trattamentu alternative, cume a cura chiropratica è a terapia fisica. Un duttore di chiropratica, o chiropraziu, utilizza aghjustamenti spinali è manipulazioni manuali per curregge accuratamente qualsiasi disallineamenti spinali, o subluxazioni, chì ponu causà prublemi.

Inoltre, l'assistenza chiropraviu è a fisica fisica puderanu furnisce modificazioni di stiliu di modu di modu di sviluppu, cumpresi l'attività fisica è esercite programmi per aiutà à accelerà u prucessu di ricuperazione U paci chì pò esse ricumandate una varietà di strischesi è esercizii per migliurà a forza, a flessibilità è a mobilità. U prufessore sanitarie determinarà quandu hè salvu à tornu à toccu.

Trattamentu Cirurgicu

Tanti individueldi cù i lacrime cumpletu necessanu cirurgia per riparà a rupture di tendon quadriceps. L'intervenzioni kirurgiari depende di l'età di u pacictu, di ezioni, è di livellu di funzione precedente. A cirurgiunamentu per i rupti di tendenza di quadriceps implica torna torcia l'tendenza à u rossellu ou patella. A cirurgia vene realizata cù l'anestetica spinali orali o anestetichi generale.

Per riattaccà u tendinu, e suture sò messe in u tendinu è poi infilate attraversu fori à a rotula. I punti sò attaccati à a basa di a rotula. U fisicu legerà e suture per truvà a tensione ideale in a rotula o a rotula. Questu hà da assicurà ancu chì u locu di a rotula currispondi strettamente à quellu di a rotula o rotula micca ferita.

Un immobilizzatu di a ghjinochju, un chjucheu o un colpu di longa pezza pò esse utilizatu da a cirugia. U paci chì pò esse permettenu di putitu pisu nantu à a so ghjente per mezu di crutchi. Stretches è exercici sò aghjuntu in un prugramma di riabilitazioni da un chiropraviu o fisicu terapeuta dopu una intervenzione kiruritica.

U timpuramentu precisu per a cura di chiropravià è a fisica fisica dopu à una cirurgia per quelli pazienti chì demandanu esse stati individuali. U prugramma di riabilitazioni di u pacictu sarà di cuntenente nantu à a forma di lacrime, a so cirurgia, a cundizione medica, cù l'altri richiesti.

cunchiusioni

A maggior parte di i pazienti ponu tornà à e so routine originali dopu avè recuperatu da una rottura di tendinu quadriceps. U ritornu di l'individuu serà trattatu assai attentamente da u prufessiunale sanitariu. U scopu di a nostra infurmazione hè limitatu à prublemi chiropratichi è di salute spinale. Per discute u sughjettu, per piacè sentitevi liberi di dumandà à u Duttore Jimenez o cuntattateci à ...915-850-0900 .

Curati da Dr. Alex Jimenez

Chjami Aghjalesi Now Button H .png

 

Topic Discussion: Relieving Knee Pain without Surgery

U dulore à u ghjinochju hè un sintimu cunnisciutu chì pò accade per via di una varietà di ferite à u ghjinochju è / o di cundizioni, cumprese feriti sporti. U ghjinochju hè una di e articuli più cresciti in u corpu umanu cum'ellu hè fatta da a intersezione di quattru anziani, i quattru ligamenti, i diversi tendini, duie menisci è u cartilagine. Sicondu l'Academia Americana di Médici di Famiglia, i più cundizzioni cumuni di u duluri di i ghjinochju include subluxation patellar, tendinitis di patellar o ghjuvedore di jumper, è a malatia d'Osgood-Schlatter. Ancu sì u doloru di corpu hè più probatu devenu in e persone nantu à 60 anni d'età, u dolore à u ghjinochju pò ancu esse in i zitelli è l'adulescenti. U dolore di Rodite pò esse trattatu in casa cù i metudi di RICE, in ogni casu, i feriti di corpu severi pudianu esse precisione assistenza medica immediata, inclusi l'assistenza chiropragique.

 

 

 

I blog di stampa

 

EXTRA EXTRA | TEMA IMPORTANTE: El Paso, TX Chiropractor Recomendatu

Cosa hè a Sindrome di Knee Plica?

Cosa hè a Sindrome di Knee Plica?

U ghjinochju hè cumpostu da una varietà di tessuti molli cumplessi. Chjude l'articulu di u ghjinochju hè una piega in a so membrana cunnisciuta cum'è plica. U ghjinochju hè incapsulatu da una struttura piena di fluidi chjamata membrana sinoviale. Trè di queste capsule, cunnisciute cum'è plicae sinoviale, si sviluppanu intornu à l'articulazione di u ghjinochju in tuttu u stadiu fetale è sò assorbite prima di a nascita.

Tuttavia, durante un studiu di ricerca in 2006, i ricercatori anu trovu chì 95 per centu di i pazienti sottoposti à chirurgia artroscopica avianu resti di e so plica sinoviali. U sindromu di u pliculu di u ghjinochju si faci quandu a plica s'infiamma, generalmente per via di e ferite sportive. Questu hè spessu fattu in u centru di a rotula, cunnisciutu cum'è sindromu medial patellar plica.

Chì sunnu i sintomi di Sindrome di Knee Plica?

U sintomu più cumunu di u sindrome di plica di u ghjinochju hè u dolore di u ghjinochju, ancu se una varietà di prublemi di salute ponu ancu causà questi sintomi. U dulore à u ghjinochju assuciatu à u sindrome di plica di u ghjinochju hè generalmente: achy, invece di tagliente o fucilante; è peghju quandu si usa scale, accovacciate o piegate. Altri sintomi di u sindrome di plica di u ghjinochju ponu ancu include:

  • una sensazione di chjappà o di chjude nantu à u ghjinochju mentre s'arrizza da una sedia dopu à pusà per un periudu di tempu longu,
  • difficiulmente à sente per intervallati,
  • un cracking o cliccà nant'à u quistu chì si tratta o stende u ghjinochju,
  • un sintimu chì u ghjinochju si lentene lentamente,
  • un sensu di stabilità in pendelle è scala,
  • è pudete senterà inchatu pianosa quandu si spinghje nantu à u capu di corpu.

Chì sò i Causi di a Sindrome di Knee Plica?

U sindrome di plica di u ghjinochju hè cumunemente causatu per via di un eccessu di stress o di pressione chì si mette nantu à u ghjinochju o à causa di l'usu eccessivu. Questu pò esse pruvucatu da attività fisiche è esercizii chì richiedenu l'individuu di pieghje è allargà u ghjinochju cum'è a corsa, a bicicletta, o aduprendu una macchina di scalata. Un preghjudiziu da un accidente di vittura o un accidente di scivolamentu è di caduta pò ancu causà u sindrome di plica di u ghjinochju.

Jimenez White Coat

U sindrome di riaffia, spessu referita cum'è sindromu medica di patellar plica, hè un prublema di salute chì si prisenta quandu a plica, una struttura chì circusta la càpsula sinovial di u ghjinochju, s'intenserna è infaamata. U sindrome di Knee plica pò esse pere dai sportivi, accidenti d'accidenti automòtii è accidenti slip-and-falls, trà altri tipi di tematici di salute. I sintomi di u sindrome di cianchetta plica pò èssiri cunfidinati per a chondromalacia patella. Diagnostic imaging pò aiutà à diagnosticà u prublema per continuà cù trattamentu.

Dr. Alex Jimenez DC, CCST Insight

Cume hè Diagnosticu Di A Sindrome Spicuali di a Rodine?

Per diagnostichi di sindromu medica di patellar plica, u prufessore a salute farà prima un esame fisica. Puderanu a valutazione per escludiri qualsiasi altre casu potenziale di u dulore di colpu, cum'è un meniscus scricchiore, tendinitis, e osci fracture. Assicuratevi di parlà à u vostru duttore nantu à ogni attività fisica chì tù participanu cum'è cù e recente affezzioni di salute. L'assistenza medica pò ancu utilizà un ragiò X o MRI per avè una megliu a vista à u to ghjinochju.

 

 

Chì hè u Trattamentu per a Sindrome di Plica di u Ghjinochju?

A maiò parte di u sindrome medica di u patellar plica responde bè à l'opzioni di trattamentu alternativu, cum'è a cura di chiropravià, a fisica fisica o ancu una attività fisica o un plan d'esercitu in casa. A cura di chiropraziu usa l'aghjurnamentu è a manipulazione manuale per salvà è curretta ghjunghje una varietà di prublemi di salute associati cù u sistema musculoskeletore è nervu. Inoltre, l'assistenza chiropraviu è a fisica fisica puderia cumprendi una seria di stini è eserciti per aiutà à rinforzà a forza, a mobilità è a fluria à i scimmi è quadriceps. Sti striscii è esercii sò deskritti davanti.

Quadriceps Strengthening

A plica mediale hè attaccatu à u quadriceps, un musculu importante in i cosci. Un individuu cù quadriceps hà debilitatu hà una probabiltanza più grande di sviluppà u sindrome di a pianta. Pudete rinfurzà u vostru quadriceps aduprate e strade è esercii cum'è seguitu:

  • Quatrèpice ponja o stretchamentu muscular
  • righjoni hè ghjustu
  • impresa
  • mini-squats
  • ciclismo, natation, camminare o utilizzate una maquilla ellitica.

Hamstring Stretching

I muschi sò i musculi chì si estensenu da a spine di e cosce, da a pelvis à l'osteria. Queste aiutà à facenu u ghjinochju. Stezza hamstrasse postu più stress è prissioni in u fronte di u ghjinochju, o a pianta. Un chiropraviu o fisicu terapeuta guidà u paci di tutte e stesi è esercii chì ponu aiutà à rinfriscarà i nervi. Quandu u paci hà aprenda à sti movimenti, ponu esse realizatu uni pochi volte di ghjornu per guardà i musculi cun tranquillità.

Injections corticosteroid

Certi prufessori di a salute si pò prupuniunà injezzioni di corticosteroidu per u ghjinochju s'ellu u dolore è a inflammazioni prupone una restrizzioni in funzione. L'injezzioni di corticosteroidu pò aiutà à reduzà e so sintomi dolorosu, ma parò, hè imprescubbili chì u sughjettu cuntinueghja cù trattatu per sradà u sindrome di quilla. I sintomi doloroso pò volte dopu quandu u corticosteroide si crede si non trattava.

Cirurgia

Sè a cura chiropraviu, a fisica fisica, o u trattu spiegatu di supra ùn ùn aiutanu à curà u sindrome di quilla di piuma, un prucessu chjamatu resección artroscòpica pò esse necessariu. Per fà stu prucessu, u duttore inserisce una cammara, chjamata artrose si trova cù un cuteddu cutu à u cantu di u ghjinochju. Strumentu circhiricanti chjucu sò inseriti per un secùtru chjusu à piglià a plica o curre a pusizione.

Dopu a cirurgia, u vostru duttore cunsulterà cun un chiropraziu o un fisioterapeuta per un prugramma di riabilitazione. U recuperu da a chirurgia per u sindrome di plica di u ghjinochju dipende da parechji fattori, cum'è a salute generale è u benessere di u paziente. U paziente pò recuperà in pochi ghjorni in casu chì u ghjinochju sia statu cambiatu. Ricurdatevi di guardà uni pochi di settimane prima di vultà à un nivellu di rutina di eserciziu è attività fisica.

Living with knee plica syndrome

U sindrome di Plica hè generalmente faciule da trattà cun cure chiropratiche, terapia fisica, è altri approcci di trattamentu, cum'è descrittu sopra. Sè avete bisognu di chirurgia, l'approcciu hè minimamente invasivu è richiede menu recuperu paragunatu à una serie di diversi tipi di chirurgia di u ghjinochju.

Parlate cù u vostru prufessiunale sanitariu per determinà a migliore scelta di trattamentu per u vostru sindrome di plica di ghjinochju. U scopu di a nostra infurmazione hè limitatu à i prublemi di salute chiropratica è spinali. Per discutà u sughjettu, per piacè sentitevi liberi di dumandà à u Dr.Jimenez o cuntattateci à ...915-850-0900 .

Curati da Dr. Alex Jimenez

Chjami Aghjalesi Now Button H .png

 

Topic Discussion: Relieving Knee Pain without Surgery

U dulore à u ghjinochju hè un sintimu cunnisciutu chì pò accade per via di una varietà di ferite à u ghjinochju è / o di cundizioni, cumprese feriti sporti. U ghjinochju hè una di e articuli più cresciti in u corpu umanu cum'ellu hè fatta da a intersezione di quattru anziani, i quattru ligamenti, i diversi tendini, duie menisci è u cartilagine. Sicondu l'Academia Americana di Médici di Famiglia, i più cundizzioni cumuni di u duluri di i ghjinochju include subluxation patellar, tendinitis di patellar o ghjuvedore di jumper, è a malatia d'Osgood-Schlatter. Ancu sì u doloru di corpu hè più probatu devenu in e persone nantu à 60 anni d'età, u dolore à u ghjinochju pò ancu esse in i zitelli è l'adulescenti. U dolore di Rodite pò esse trattatu in casa cù i metudi di RICE, in ogni casu, i feriti di corpu severi pudianu esse precisione assistenza medica immediata, inclusi l'assistenza chiropragique.

 

I blog di stampa

 

EXTRA EXTRA | TEMA IMPORTANTE: El Paso, TX Chiropractor Recomendatu

Chondromalacia Patellae?

Chondromalacia Patellae?

Chondromalacia patellae, chjamata dinò ghjinochju di corridore, hè un prublema di salute in u quale u cartilagine sottu à a rotula, o a rotula, diventa molle è infine degenera. Stu prublema hè prevalente in i ghjovani atleti, però, pò sviluppà ancu in adulti anziani chì soffrenu di artrite di u ghjinochju.

A sport percidiu cum'è chondromalacia patellae sò spessu cunziddi in una perzione di usa. Piglià un pocu di scapparu da participà in attività fisica è esercitu pò pruduce prublemati superiore. In casu chì i prublemi di salute di l'indipindenza sò dovutu à l'allinjamenti inadutti di ghjinochju, u resto ùn pò micca offre aghjenu u dulore. I sintomi di corpi di corridore include u dolore di u ghjinochju è i sensazioni artificanti.

Chì Chunna Chondromalacia Patellae?

A rotula, o a rotula, si trova generalmente attraversu a parte anteriore di a articulazione di u ghjinochju. Se piegate u vostru ghjinochju, a parte posteriore di a vostra rotula scivola nantu à a cartilagine di u vostru femore, o l'ossu di a coscia, à u ghjinochju. Tessuti molli cumplessi, cum'è tendini è ligamenti, cunnettanu a rotula à u musculu di a stinca è di a coscia. Chondromalacia patellae pò accadere cumunemente quandu una di queste strutture ùn riesce micca à spostassi di conseguenza, causendu a rotula chì si frotta contr'à l'ossu di a coscia. Un poveru muvimentu di rotula pò risultà da:

  • Misalignment causa di una salute congenitale
  • Serà attraversi è quadriceps, o i musculi di e cosce
  • Muscle inequilibri trà l'adductors è abductors, i musculi in l'internu è fora di e cosce
  • A prissioni cuntinui à i ghjinochje di ghjinochje da certi attivitati fisichi è esercitassi cum'è per run, skiing, o saltà
  • un colpu direttu o ferita per un peddile

Quale hè in Risk per Chondromalacia Patellae?

Quì sottu un assortiment di fatturi chì ponu aumentà a chance d'indipindenza per u sviluppu chondromalacia patellae.

Age

L'Adolescente è i ghjovani adulti anu u risultatu più altru per questa problema di salute. Duranti i spurti di crescita, l'osci è i musculi pò spessu crescenu assai rapidamente, causannu à u mumentu di i musculi è di l'ostami di l'osteria in u corpu umanu.

Francine Massiani

I femini sò più prubabili ca i masculini per sviluppà u ghjinochju di corridore, perchè e femmi in generale sò pussibuli menu massa musculare ca l'omi. Questa puderia esse stallatu in una pusizione anormali di ghjinochju, è più pressione laterale nantu à u rossicu.

Flat Feet

I particulari chì anu u pianu pianu pò aghjunghje più crescente à e articuli di u ghjinochju in quantu à i pirsuni chì anu arcuni più altu.

Past Injury

Inziunati avanzati à u diapugliu, cumpresa una dislocazione, ponu avè a chance di sviluppà chondromalacia patellae.

Attività fisica creciosa

U nivezzii più avanzati di l'attività fisica è l'exercici facenu a pressione nantu à e articuli di u ghjinochju, chì puderanu elevà u risicu per quelle di corne.

Arthritis

U ghjinochju di u corronu pò ancu esse un indicazione d'artrite, un prublema famosa chì face u dolore è l'inflamazioni à u tissutu è l'articule. Influrazione pò prevene a funzione propria di u ghjinochju è i so strutturi cumplessi.

Chì sunnu i sintomi di Chondromalacia Patellae?

Chondromalacia patellae generalmente presente com'è u dulore in u ghjinochju, chjamatu pieno patellofemoral, accumpagnatu da sensazioni di cracking o grinding when extending or bending the knee. U pene poterà pimpererà dopu à pusà dopu per un perdudu di tempu o per attraversu attività fisica è eserciziunale chì applica una intensa pressione per i vostri ghjinochji, cum'è a standing. Hè essenzale per l'individuu per circà l'assistenza medica immediata si i simmuluti di chondromalacia patellae, o corne du corrente, ùn vo ùn risolviunu di u so propiu.

 

 

Diagnostu è Chondromalacia Patellae Grading

Un capu di assistenza meditare circà spazii di dolore è inflamazioni nantu à u ghjinochju. Puderanu ancu attentà à a manera chì u roscòmpule si aligneghja cù l'ossu di a coscia. A misalignement pò indicà a prisenza di chondromalacia patellae. U duttore pò ancu esse realizatu una seria di valutazioni per verificà a presenza di questa problema di salute.

U prufessiunale sanitariu pò ancu chiede una di e seguenti prove per aiutà à diagnosticà a chondromalacia patellae, tra cui: i raggi X per mostrà danni ossi o disallineamenti o artrite; imaging per risonanza magnetica, o MRI, per vede usure di u cartilagine; è esame artroscopicu, una prucedura minimamente invasiva chì implica l'inserimentu di un endoscopiu è di una fotocamera in l'internu di u ghjinochju.

Grading

Ci sò quattru livelli di chondromalacia patellae, chì vanu da u gradu 1 à u 4, chì caratterizanu u livellu di u ghjinochju di u corridore di u paziente. U gradu 1 hè cunsideratu lieve mentre u gradu 4 hè cunsideratu severu.

  • Gradu 1 Indica l'ablandimentu di u cartilagine in a rigioni di i ghjinochju.
  • Grade 2 suggeria un ammascimentu di u cartilaggiu seguitu da e funziunale anormali, u principiu di degenerazione.
  • Grade 3 palesa u diluiu di u cartilagine cù una degenerazione attuale di i tessuti rivoluti complexi di u ghjinochju.
  • Gradu 4, o u gradu più severu, dimustra l'esposizione di l'ossu per una parte sustanciala di u cartilaggiu Esempii di l'espansione significa chì u foglie bone-to-bone si trova più in u ghjinochju.

Chì hè u Trattamentu per Chondromalacia Patellae?

L'urdinò di u trattamentu per a chondromalacia patellae hè prima di diminuite a scherza hè cola nantu à u rossellu, o patella, u fioru, o l'ossu di a fossa. U restu è l'usatu di u ghjuvulu è u calore annantu à l'articuli di u ghjocu afettu hè in generale a prima linea di trattamentu. U danni di cartilaggiu assuciatu cù u corpu di corridore pò repugisce in spessu cun quellu remedie.

Inoltre, u prufessiunale sanitariu pò prescrive medicinali antiinfiammatori è / o medicinali, cume ibuprofene, per diminuisce u dolore è l'infiammazione intornu à a articolazione di u ghjinochju. Quandu a tenerezza, gonfiore è dolore persiste, e seguenti opzioni di trattamentu ponu esse esplorate. Cumu l'accennatu sopra, l'individui deve circà l'assistenza medica immediata se i sintomi persistenu

Assistenza Chiropratica

A cura chiropratica hè una opzione di trattamentu alternativa sicura è efficace, chì si concentra nantu à u diagnosticu, u trattamentu è a prevenzione di una varietà di ferite è / o cundizioni associate à u sistema musculoskeletiticu è nervosu, cumprese chondromalacia patellae. Occasionalmente, u dolore à u ghjinochju pò originà a causa di disallineamenti spinali o subluxazioni. Un duttore di chiropratica, o chiropratica, utilizerà aggiustamenti spinali è manipulazioni manuali per restaurà accuratamente l'integrità naturale di a spina.

Inoltre, un chiropraziu pò ancu raccomandà una serie di modifiche di stile di vita, cumprese cunsiglii nutrizionali è una guida fisica o esercitazione per aiutà à alleviare i sintomi associati à chondromalacia patellae. A riabilitazione pò ancu focalizassi nantu à u rinfurzamentu di u quadriceps, di i ghjambi, di l'adduttori è di i rapitori per migliorà a forza musculare, a flessibilità è a mobilità. U scopu di l'equilibriu musculare hè ancu di aiutà à prevene u disallineamentu di u ghjinochju, trà altre complicazioni.

Cirurgia

A cirurgia artroscopica puderia esse necessaria per ispezionà l'articulazione è accertà s'ellu ci hè un disallineamentu di u ghjinochju. Questa operazione implica l'inserimentu di una fotocamera in l'articulu di u ghjinochju per una incisione assai chjuca. Una procedura chirurgica pò riparà u prublema. Un prucessu cumunu hè una liberazione laterale. Questa cirurgia implica taglià una quantità di ligamenti per liberà a tensione è permettenu più muvimentu. A chirurgia addizionale pò comportà impiantà a parte posteriore di a rotula, inserisce un innesto di cartilagine o trasferisce u musculu di a coscia.

Jimenez White Coat

Chondromalacia patellae hè carattarizata da a inflamazioni di a parti di a patella, o di u gulepianu, causata da i tratti di u cartilaggiu chì circundanu i tissuti rotulati di a articulu di u ghjinochju. Questu problema di salute famosa hè in generale per inziassi sporti in ghjovani atleti, anche chondromalacia patellae pò ancu esse in adulte maiore cù artrite in u ghjinochju. A cura di chiropraziu pò aiutà à restaurà a forza è u equilibriu à a articulu di i ghjinochje è i so tissuti arghjintivi.

Dr. Alex Jimenez DC, CCST Insight

Comu impedisce Chondromalacia Patellae

Un paziente pò infine abbassà a so possibilità di sviluppà u ghjinochju di corridore, o chondromalacia patellae, da:

  • Avoiding repeated stress on the knees. In casu l'individuu deve passà un tempu nantu à i ghjinochje, puderanu allughjà.
  • Produce equilibriu musculari cù rinfurzà i quadriceps, iscàmbii, abductors e aducatori.
  • Pizite l'inseriti di calza chì currecenu i piani. Questa puderia reducirà a quantità di pressione chì hè stata nantu à i ghjinochji per riunificà u rossellu, o patella.

U mantenimentu di un pesu corpu sanu pò ancu aiutà à prevene a chondromalacia patellae. Dopu i cunsiglii nutrizionali è a guida di un prufessiunale sanitariu pò aiutà à prumove un pesu corpu sanu. U scopu di a nostra infurmazione hè limitatu à i prublemi di salute chiropratica è spinali. Per discute u sughjettu, per piacè sentitevi liberi di dumandà à u Duttore Jimenez o cuntattateci à ...915-850-0900 .

Curati da Dr. Alex Jimenez

Chjami Aghjalesi Now Button H .png

 

Topic Discussion: Relieving Knee Pain without Surgery

U dulore à u ghjinochju hè un sintimu cunnisciutu chì pò accade per via di una varietà di ferite à u ghjinochju è / o di cundizioni, cumprese feriti sporti. U ghjinochju hè una di e articuli più cresciti in u corpu umanu cum'ellu hè fatta da a intersezione di quattru anziani, i quattru ligamenti, i diversi tendini, duie menisci è u cartilagine. Sicondu l'Academia Americana di Médici di Famiglia, i più cundizzioni cumuni di u duluri di i ghjinochju include subluxation patellar, tendinitis di patellar o ghjuvedore di jumper, è a malatia d'Osgood-Schlatter. Ancu sì u doloru di corpu hè più probatu devenu in e persone nantu à 60 anni d'età, u dolore à u ghjinochju pò ancu esse in i zitelli è l'adulescenti. U dolore di Rodite pò esse trattatu in casa cù i metudi di RICE, in ogni casu, i feriti di corpu severi pudianu esse precisione assistenza medica immediata, inclusi l'assistenza chiropragique.

 

I blog di stampa

EXTRA EXTRA | TEMA IMPORTANTE: El Paso, TX Chiropractor Recomendatu