ClickCease
+ 1-915-850-0900 spinedoctors@gmail.com
Select Page

rimedi

Rimedii di a Clinica di Back. I prudutti di erbe sò medicinali induve l'ingredientu attivu hè custituitu esclusivamente di sustanzi erbe o preparati erbe. I rimedii naturali sò prudutti medicinali induve l'ingredientu attivu vene da una origine naturale è hè custituitu da una parte animale, una cultura bacteriana, un minerale o un sali. El Paso, TX. U Chiropraviu Dr. Alex Jimenez mostra i medicini naturali è rimedii per diverse malatie senza avè da ricurdà à i medicazione di prescription. U terminu sustanza erbe denota l'interu o parte di e piante, alghe, fungi è lichens.

U materiale hè di solitu seccu, ma qualchì volta frescu, è hè definitu da specificà u nome scientificu cumpletu di a spezia è o a parte di a pianta utilizata. I preparati d'erbe, cum'è polveri, estratti, distillati è succhi pressati, sò prudutti ottenuti da trasfurmazioni di sustanzi d'erbe. E cose viventi anu una capacità innata di guarì elli stessi. A forza vitale prumove l'autopulizia, l'autoreparazione è l'autoguarigione. Stu prucessu pò esse rializatu cuncentrandu nantu à i sistemi immune, hormonal, nervoso è di disintossicazione / eliminazione di u corpu. Una volta questi sistemi sò in equilibriu, a salute restaurata hè una pussibilità. Per e risposte à qualsiasi dumande chì pudete avè, chjamate u duttore Jimenez à 915-850-0900


Micronutrienti benefica Cù Dr Ruja | El Paso, TX (2021)

I MUVRINI

In u podcast d'oghje, u duttore Alex Jimenez è u duttore Mario Ruja discute l'impurtanza di u codice geneticu di u corpu è cumu i micronutrienti furniscenu i nutraceuticals funziunali necessarii chì u corpu hà bisognu à prumove a salute generale è u benessere. 

 

Cosa hè a medicina persunalizata?

 

[00:00:00] Dr Alex Jimenez DC*: Benvenuti, ragazzi. Semu u duttore Mario Ruja è mè ; Avemu da esse discutendu certi temi essenziali per quelli atleti chì volenu u vantaghju. Avemu da discutiri tecnulugii clinichi fundamentali è tecnulugii di l'infurmazioni necessarii chì ponu fà un atleta o ancu solu a persona media un pocu più cuscente di ciò chì succede in termini di a so salute. Ci hè una nova parolla fora, è aghju da dà un pocu di capu induve chjamemu. In realtà, venemu da u PUSH Fitness Center, è chì a ghjente travaglia sempre à a notte tardi dopu à andà in a chjesa. Allora travaglianu, è si passanu un bonu tempu. Allora ciò chì vulemu fà hè di mette in questi temi, è oghje parlemu di medicina persunalizata, Mario. Avete mai intesu parlà di sta parolla ?

 

[00:01:05] Dr Mario Ruja DC*: Iè, Alex, tuttu u tempu. I sognu. Et voilà, Mario.

 

[00:01:12] Dr Alex Jimenez DC*: Et voilà, Mario. Mi dà sempre una risata. Allora parlemu di l'arena persunalizata di ciò chì avemu avà. Semu ghjunti in un statu induve parechje persone ci dicenu: Ehi, sapete chì? Saria megliu s'è vo avete qualchi più prutiìni, grassi, o si venenu cù qualchi idea cunvoluted, è voi Mulateri Di L'finiri cù i vostri ochji cruciati è, a maiò parte di u tempu, più cunfusu chè ogni altra cosa. È site quasi un ratu di labburatoriu per tutte queste tecniche diverse, sia u Mediterraniu, pocu grassu, grassu altu, tutte queste cose. Allora a quistione hè, chì hè specificu per voi? È pensu chì una di e frustrazioni chì parechji di noi avemu, Mario, hè chì ùn sapemu micca ciò chì manghja, ciò chì piglià è ciò chì hè bonu esattamente. Ciò chì hè bonu per mè ùn significa micca chì hè adattatu per u mo amicu. Sai, Mario, diceraghju chì hè diversu. Venemu da un altru tipu di generu. Vivemu in un locu, è avemu passatu per cose chì sò diffirenti di dui centu anni fà. Chì facenu a ghjente ? Avemu da esse capaci di capisce questu oghje in a dinamica di l'ADN d'oghje; Ancu s'ellu ùn trattemu micca cù questi, ci dà infurmazione è ci permette di cunsultà cù i prublemi chì ci anu affettatu avà. Oghje, parleremu di medicina persunalizata, teste di DNA è valutazioni di micronutrienti. Allora andemu à vede ciò chì hè chì cumu sò i nostri geni, i prublemi attuali predisposti, o sò quelli chì ci dannu u funziunamentu di u nostru mutore. E poi ancu, s'ellu hè bonu per quessa, vulemu sapè quale hè u nostru livellu di nutrienti avà. Cunnoscu Mario, è avete avutu una quistione assai cara è vicinu l'altru ghjornu cù unu di i vostri, pensu, era a to figliola. Iè, allora chì era a so dumanda?

 

[00:02:52] Dr Mario Ruja DC*: Allora Mia avia avutu una bona dumanda eccellente. Ella m'hà dumandatu di utilizà a creatina, chì hè assai predominante in l'atleti. Vede, hè u buzzword, sapete? Aduprate a creatina per custruisce più musculu è cusì. Allora u puntu chì vi parlu, Alex, hè chì questu hè una cosa cusì impurtante chì ùn pudemu micca lascià in quantu à l'ambienti sportivi è l'ambienti di rendiment. Hè cum'è piglià un Bugatti, è tù dici: "Bè, sapete chì? Pensate à mette solu oliu sinteticu in ellu ? È bè, hè l'oliu sinteticu necessariu per quellu Bugatti ? Ebbè, hè bonu perchè hè sinteticu. Ebbè, nò, ci sò parechje forme sintetiche diffirenti, sapete, hè cum'è cinque è trenta, cinque è quindici, qualunque sia, u livellu di viscosità chì deve currisponde. Cusì stessa cosa per l'atleti è soprattuttu per Mia.

 

[00:04:06] Dr Alex Jimenez DC*: Fate sapè à l'audienza quale hè Mia, chì face ? Chì tippu di cose faci ?

 

[00:04:08] Dr Mario Ruja DC*: Oh, sì. Mia ghjoca à tennis, cusì a so passione hè u tennis.

 

[00:04:13] Dr Alex Jimenez DC*: È hè classificata naziunale?

 

[00:04:15] Dr Mario Ruja DC*: Naziunale, è ghjoca internaziunale nantu à u circuitu internaziunale ITF. È avà hè in Austin cù Karen è u restu di u Brady Bunch, cum'è li chjamu. Sapete, ella travaglia dura è attraversu tuttu stu tipu di scollegamentu COVID. Avà torna in u modu di fitness, cusì vole ottimisà. Ella vole à fà u so megliu per catturà è avanzà. È a quistione di nutrimentu, una quistione di ciò chì avia bisognu. Aviu bisognu di una risposta specifica, micca solu generale. Ebbè, pensu chì hè bonu. Sapete chì u bonu hè bonu è u megliu hè u megliu. E a manera di vedemu in quella conversazione di u rendimentu sportivu è di a medicina genetica, nutrizionale è funziunale, hè cum'è, semu veramente funziunali, andemu à u puntu invece di buckshot. Sapete, hè cum'è pudete andà à dì, sapete, generalità. Ma in quantu à questu, ùn ci hè micca assai infurmazione per l'atleti. È hè quì chì a cunversazione hè ligà a genetica è ligà i micronutrienti. Hè fenomenale perchè, cum'è avete citatu, Alex, quandu guardemu i marcatori, i marcatori genetichi, vedemu i punti di forza, i punti di debule, è ciò chì hè in risicu è ciò chì ùn hè micca. U corpu hè adattatu, o hè u corpu debule? Allora avemu da indirizzà i micronutrienti per sustene. Ricurdativi, avemu parlatu di questu per sustene quella debulezza in quellu DNA, quellu mudellu geneticu cù qualcosa chì pudemu rinfurzà. Vogliu dì, ùn pudete micca andà è cambià a vostra genetica, ma di sicuru pudete aumentà è esse specificu cù i vostri micronutrienti per cambià quella piattaforma è rinfurzà è diminuite i fatturi di risichi.

 

[00:06:24] Dr Alex Jimenez DC*: Hè ghjustu à dì avà chì a tecnulugia hè tale chì pudemu truvà, ùn diceraghju micca debule, ma i variàbili chì permettenu di migliurà un atleta à u livellu geneticu. Avà ùn pudemu micca cambià i geni. Ùn hè micca ciò chì dicemu hè chì ci hè un mondu di ciò chì chjamanu SNP o polimorfismi di nucleotidi unichi induve pudemu capisce chì ci hè un settore specificu di geni chì ùn ponu micca cambià. Ùn pudemu micca cambià cum'è u culore di l'ochji. Ùn pudemu micca fà quelli. Quessi sò assai codificati, nò? Ma ci sò geni chì pudemu influenzà per mezu di a genomica neutra è a genetica neutrale. Allora ciò chì vogliu dì per a mo genomica neutrale hè a nutrizione chì altera è affetta u genoma à dinamica più adattativa o opportunistica? Avà, ùn vulete sapè chì geni avete chì sò vulnerabili ? Ùn vuleria micca sapè induve hè ancu a so vulnerabilità ?

 

U mo corpu riceve i supplementi ghjusti?

 

[00:07:18] Dr Mario Ruja DC*: Chì vulemu tutti sapè ? Vogliu dì, sì sì un atleta di altu livellu o un CEO di altu livellu, o sì solu una mamma è un babbu di altu livellu, chì corre da un torneu à un torneu. Ùn pudete micca permette di avè una energia bassa chì, quandu avemu parlatu di i marcatori, sapete chì a metilazione in u corpu chì vulemu sapè, avemu trasfurmatu o cumu facemu in quantu à u mudellu oxidativu in noi stessi? Avemu bisognu di quellu spinta extra? Avemu bisognu di aumentà a vostra cunniscenza di quellu mudellu disintossicatu di ingesta verde? O facemu bè ? È questu hè quì quandu avemu vistu i mudelli di marcatori genetichi, pudemu vede chì simu ben preparati o ùn sò micca bè preparati. Dunque, avemu da guardà i micronutrienti. Di novu, quelli marcatori per dì: "Avemu scuntratu i nostri bisogni, sì o no? O simu solu generalisendu ? » È diceraghju chì u 90 per centu di l'atleti è di e persone sò generalizati. Dicenu, bè, sapete, piglià a vitamina C hè bona è piglià a vitamina D hè bona è u seleniu, sapete, hè bonu. Ma di novu, site nantu à u puntu, o simu solu indovinà avà ?

 

[00:08:36] Dr Alex Jimenez DC*: Esattamente. Hè a cosa quandu simu in quella tenda, è ci sò assai grandi centri nutrizionale, Mario, chì sò fora, è guardemu un muru di mille prudutti. Pazzu. Ùn sapemu micca induve avemu i buchi, è ùn sapemu micca induve avemu bisognu. Sapete, ci sò certe carenze. Avete gengive sanguinanti; Probabilmente, avete qualchì scorbutu o qualchì tipu di prublema quì. Ddu unità pò avè bisognu di un specialista, ma supponemu se guardemu cose cum'è scorbutu, nò ? Ebbè, sapemu chì a gomma principia à sanguinà. Ebbè, qualchì volta ùn hè micca cusì ovvi, ghjustu, chì avemu bisognu di certe cose. Ci sò centinaie è millaie di nutrienti fora. Una di e cose chì li chjamemu, i chjamemu, hè cofattori. Un cofactor hè una cosa chì permette à una enzima di travaglià bè. Allora simu una macchina di enzimi, è chì codifica quelli enzimi? Ebbè, a struttura di DNA. Perchè pruduce e proteini chì codificanu quelli enzimi, quelli enzimi anu fatturi di codice cum'è minerali cum'è magnesiu, ferru, potassiu, seleniu, cum'è avete dettu, è tutti i cumpunenti diffirenti. Mentre guardemu questu, stu burato chì simu facemu un muru. Ci piacerebbe sapè esattamente induve sò i nostri buchi perchè Bobby o u mo megliu amicu dice, sapete, duvete piglià a proteina, pigliate a proteina di u latte, pigliate u ferru, pigliate ciò chì pò esse cusì, è simu culpiti o miss. Allora a tecnulugia d'oghje ci permette di vede precisamente ciò chì hè, induve avemu i buchi.

 

[00:10:00] Dr Mario Ruja DC*: È questu puntu chì avete mintuatu nantu à i buchi, di novu, a maiuranza di i fatturi ùn sò micca cusì estremi cum'è scurvy, sapete, gengive sanguinanti. Ùn simu micca, vogliu dì, vivemu in una sucietà induve simu gosh, vogliu dì, Alex, avemu tutti l'alimenti chì avemu bisognu. Avemu troppu manghjà. Hè pazza. Di novu, i prublemi chì avemu parlatu sò di manghjà eccessivamente, micca di fame, OK? O manghjemu eccessivamente è morimu di fame perchè u patronu nutrizionale hè assai bassu. Allora questu hè un veru fattore quì. Ma in generale, guardemu è affruntendu u cumpunente di quali prublemi subclinici, sapete, ùn avemu micca sintomi. Ùn avemu micca quelli sintomi marcatori significativi. Ma avemu poca energia, ma avemu un mudellu di ricuperazione bassu. Ma avemu stu prublema cù u sonnu, quella qualità di u sonnu. Allora ùn sò micca cose enormi, ma quelli chì sò subclinichi chì erode a nostra salute è u rendiment. Per esempiu, pocu à pocu, l'atleti ùn ponu esse solu boni. Hanu bisognu à esse a punta di a punta di lancia. Hanu bisognu di ricuperà rapidamente perchè ùn anu micca tempu per indovinà u so mudellu di rendiment. È vecu chì ùn anu micca.

 

[00:11:21] Dr Alex Jimenez DC*: Sapete, cum'è avete dettu chì, vogliu dì, a maiò parte di questi atleti, quandu volenu, volenu valutà i so corpi. Vulenu sapè induve hè ogni debule. Sò cum'è scientisti è topi di laboratoriu per elli stessi. Impinganu i so corpi à l'estremu, da mentale à fisicu à psicosociale. Tuttu hè affettatu, è mette in tuttu u gasu. Ma volenu sapè. Vulenu vede induve hè quellu bordu extra. Sapete chì? Se ti possu fà un pocu megliu? S'ellu ci era un picculu pirtusu, ciò chì seria? Serà cusì una goccia di duie seconde più in un pocu tempu, una goccia di microsecondi? U puntu hè chì a tecnulugia hè quì, è avemu a capacità di fà queste cose per e persone, è l'infurmazioni venenu più veloce di ciò chì pudemu ancu imaginà. Avemu i medichi in u mondu sanu è i scientisti in u mondu fighjenu u genoma umanu è vedenu questi prublemi, in particulare in SNP, chì sò polimorfismi di nucleotidi unichi chì ponu esse cambiati o alterati o assistiti in modi dietetichi. Avanti.

 

Corpo Composizione

 

[00:12:21] Dr Mario Ruja DC*: Vi ne daraghju unu : l'Inbody. Chì ne dici ? Iè, questu hè un strumentu quì chì hè criticu per una conversazione cù un atleta.

 

[00:12:31] Dr Alex Jimenez DC*: L'Inbody hè a cumpusizioni di u corpu.

 

[00:12:32] Dr Mario Ruja DC*: Iè, l'IMC. Avete guardatu in quantu à u vostru mudellu di idratazione; vo circate in termini di cum'è, iè, grassu di corpu, chì tutta sta cunversazione tutti volenu sapè, sapete, aghju soprapesu u grassu di u ventre di novu. Avemu avutu discussioni nantu à u sindromu metabolicu. Avemu parlatu di fatturi di risichi, trigliceridi altu, HDL assai bassu, LDL altu. Vogliu dì, questi sò fattori di risicu chì vi mettenu in un mudellu in quella linea versu a diabetes è quella linea versu a malatia cardiovascular in quella linea di demenza. Ma quandu si parla di un atleta, ùn anu micca preoccupatu di a diabetes; sò preoccupati, sò prontu per u prossimu torneu ? È aghju da fà u tagliu andendu à l'Olimpiadi. Hè sì, vogliu dì, ùn sò micca ciò chì volenu fà quellu Inbody. Sò u micronutriente, a cumminazzioni di nutrimentu di u genoma, chì a conversazione di nutrimentu genomicu nantu à u puntu li permette di onore u so travagliu. Perchè ti dicu, Alex, è sapete, questu quì, vogliu dì, tutti ci stanu à sente, di novu, a cunversazione chì sparte cù a ghjente hè questu, perchè entrene cum'è un prufessore quandu ùn vulete micca esse unu? Perchè site entrenatu cum'è un prufessore quandu ùn site micca manghjatu è avete e dati per sustene quellu allenamentu di livellu prufessiunale? Chì faci ? Se ùn fate micca cusì, site distrughjendu u vostru corpu. Dunque, di novu, sè vo travagliate cum'è un prufessore, questu significa chì site grinding. Vogliu dì, stai spingendu u vostru corpu à pocu miss neuromuscular. Inoltre, simu chiropratici. Trattamu di prublemi inflammatorii. Sè vo fate cusì, site redlining chì, ma ùn vi vultate micca per ricuperà per u travagliu chiropraviu specificu di micronutrition. Tandu andai a dannà; ùn avete micca da fà.

 

[00:14:26] Dr Alex Jimenez DC*: Avemu da dimustrà chì avemu statu capace di vede in parechje volte chì e cità si riuniscenu per sporti specifichi, cum'è a lotta. A lotta hè unu di quelli sporti notori chì mette u corpu à traversu un stress fisicu è fisicu massivu. Ma assai volte, ciò chì succede hè chì l'individui anu da perdiri pesu. Avete un tippu chì pesa 160 liri; hà un drop-down di 130 lire. Allora ciò chì a cità hà fattu per evità queste cose hè di utilizà u pesu specificu di u corpu è determinà u pesu moleculare di l'urina, nò? Allora ponu dì, sì troppu cuncentratu, nò ? Allora ciò chì facenu hè chì tutti questi zitelli sò in linea finu à UTEP, è facenu un test di gravità specifica per determinà s'ellu sò capaci di perdiri più pesu o quale pesu sò permessi di perde. Allora qualchissia chì hà circa 220 anni dice: Sapete chì? Pudete falà finu à circa, sapete, xyz pounds basatu annantu à sta prova. È s'è vo violate questu, allora fate cusì. Ma questu ùn hè micca abbastanza bè. Vulemu sapè ciò chì succede perchè quandu i zitelli sò in una carica è cumbattenu una altra persona chì hè ghjustu cum'è un atleta, è chì spinghja u so corpu, hè quandu u corpu si sfonda. U corpu pò manighjà a carica, ma a supplementazione chì a persona hà avutu, forsi u so calciu, hè stata cusì sguassata chì di colpu avete stu zitellu chì era 100 ferite; i feriti, u coddu snapped dislocated. Hè ciò chì vedemu. E ci dumandu cumu hà snap u so coddu perchè u so corpu hè statu sguassatu da questi supplementi?

 

[00:15:59] Dr Mario Ruja DC*: È Alex, à u listessu livellu, parli unu à unu cum'è quellu pugilisticu, quellu intensu trè minuti di a vostra vita à l'altru livellu, quandu si tratta di tennis, hè una conversazione di trè ore. Esattamente. Ùn ci sò micca sottumessi. Ùn ci hè micca coaching, nè sottumessi. Sò in quella arena di gladiatori. Quandu vecu Mia ghjucà OK, vogliu dì, hè intensu. Vogliu dì, ogni ballu chì vene à voi, vene à voi cù u putere. Hè ghjuntu cum'è, pudete piglià questu? Hè cum'è qualcunu chì si batte nantu à una reta è fighjendu. Andate à lascià ? Andate à caccià sta bola ? A lascià andà ? È hè quì chì u fattore definitivu di micronutrition ottimali cunnessu cù a cunversazione di ciò chì esattamente avete bisognu in termini di cunversazione genomica permetterà à qualcunu di scala cù un fattore di risicu diminuitu di ferite induve sanu chì ponu spinghje più è avè a fiducia. Alex, vi dicu chì questu ùn hè micca solu nutrimentu; si tratta di a cunfidenza di sapè chì aghju avutu ciò chì aghju bisognu, è possu redline sta cosa, è hà da tene. Ùn si stende micca.

 

[00:17:23] Dr Alex Jimenez DC*: Sapete chì? Aghju u picculu Bobby. Ellu voli luttà, è vole esse u più grande incubo hè a mamma. Perchè sapete chì? Sò quelli chì volenu chì Bobby batte l'altru Billy, nò ? È quandu i so figlioli sò sbattuti, volenu furnisce per elli. E mamme sò i migliori cucini. Sò quelli chì li curanu, nò ? Sò quelli chì assicuranu, è pudete vede. A pressione nantu à u zitellu hè immensa quandu i genitori fighjanu, è qualchì volta hè incredibile per fighjà. Ma chì pudemu dà à e mamme? Chì pudemu fà per i genitori per furnisce li cun una megliu comprensione di ciò chì succede? Aghju da dì oghje cù testi di DNA. Sapete, tuttu ciò chì avete da fà hè di piglià u zitellu in a matina, apre a bocca, sapete, fate un tampone, trascinate quella roba da u latu di a so guancia, mette in una fiala, è hè fatta in un paru di ghjorni. Pudemu dì chì Bobby hà ligamenti forti, se i livelli di micronutrienti di Bobby sò diffirenti per furnisce u genitore cun un megliu tipu di roadmap o un dashboard per capisce l'infurmazioni chì affettanu Bobby, per dì cusì, currettu?

 

[00:18:27] Dr Mario Ruja DC*: Perchè è questu hè ciò chì avemu fattu una longa strada. Questu hè u 2020, ragazzi, è questu ùn hè micca u 1975. Hè l'annu quandu Gatorade hè vinutu.

 

[00:18:42] Dr Alex Jimenez DC*: Vai; Aghju avutu a mo vasca. Ci hè parechje cose da u latu. Averaghju tuttu ciò chì pare Buddha quandu avete sviluppatu diabete cù tantu zuccheru da quelli frullati di proteina.

 

I supplementi ghjusti per i zitelli

 

[00:18:52] Dr Mario Ruja DC*: Avemu fattu una longa strada, ma ùn pudemu micca solu entre è andà; oh, avete bisognu di idratà quì beie questi elettroliti, Pedialyte è tuttu ciò. Ùn hè micca abbastanza bè. Vogliu dì, hè bè, ma hè u 2020, criatura. Avete bisognu di scala è di livellu, è ùn pudemu micca aduprà vechji dati è strumenti antichi è diagnostichi perchè i zitelli cumincianu avà à trè anni, Alex. Trè anni. È vi dicu avà à trè, hè incredibile. Quandu sò cinque è sei, vogliu dì, vi dicu chì i zitelli chì vecu, sò digià in squadre selezziunate.

 

[00:19:33] Dr Alex Jimenez DC*: Mario…

 

[00:19:34] Dr Mario Ruja DC*: Sei anni, sò in una squadra selettiva.

 

[00:19:36] Dr Alex Jimenez DC*: A cosa chì determina se un zitellu hè prestu hè a so capacità d'attenzione. Iè, aghju da dì, pudete fighjà questu. Avete da vede un zitellu chì hè à trè anni è sei mesi, è ùn hè micca attentu. Trè anni è ottu mesi, di colpu, pò fucalizza.

 

[00:19:50] Dr Mario Ruja DC*: Hè cum'è un interruttore di luce.

 

[00:19:52] Dr Alex Jimenez DC*: Davanti à u coach, nò ? È si pò dì perchè vagavanu è ùn sò micca pronti. Dunque, purtemu i zitelli è li esponemu à un saccu di sperienze. Allora ciò chì avemu da fà hè di dà à e mamme è i babbi l'abilità di capiscenu è l'atleti di a NCAA è vede cumu possu vede ciò chì succede in u mo sangue? Ùn hè micca un CBC, perchè u CBC hè per e cose basi, cum'è un globulu rossu, u sangue biancu. Pudemu fà e cose. U pannellu metabolicu ci dice una cosa generica, ma avà sapemu infurmazione più prufonda nantu à a suscettibilità di i marcatori di geni è vede questu nantu à a prova. E sti rapporti ci dicenu precisamente ciò chì hè è cumu pertene avà è progressione.

 

[00:20:37] Dr Mario Ruja DC*: Allora hè quì chì mi piace. Questu hè induve mi piace tuttu in u mondu di u rendiment hè pre è post. Allora quandu site un sprinter, ti cronometranu. Hè u tempu elettronicu; quandu site un lottatore, vi guardanu. Sapete quale hè u vostru rapportu di vincita? Chì hè u vostru percentuale? Qualcosa, sò tutti dati. Hè guidatu da dati. Cum'è un ghjucatore di tennis, un ghjucatore di football, vi seguiranu. L'urdinatori tracciaranu quantu forti? Quantu hè veloce u vostru servitore? Hè 100 chilometri à l'ora? Vogliu dì, hè pazza. Allora avà, s'è vo avete questi dati, Alex, perchè hè chì ùn avemu micca a listessa infurmazione per u cumpunente più criticu, chì hè quella biochimica, quella micro nutrizionale, u fundamentu di u rendiment hè ciò chì succede in noi, micca ciò chì succede fora. È questu hè induve a ghjente si cunfunde. Pensanu: "Bè, u mo figliolu travaglia quattru ore à ghjornu, è hà un entrenamentu privatu. Tuttu." A mo dumanda hè chì hè bonu, ma mette in risicu quellu zitellu s'ellu ùn hè micca supplementu nantu à u puntu, dì precisamente quandu si tratta di i bisogni speciali di quellu zitellu o quellu atleta, perchè s'ellu ùn facemu micca cusì, Alex. , ùn avemu micca onore u viaghju è a battaglia, quellu guerrieru, ùn simu micca. Li mettemu in risicu. È po, di colpu, sapete chì, dui-trè mesi prima di un torneu, BAM ! Tirò un hamstring. Oh, sapete chì? S'eranu stanchi, o di colpu, avianu a tirari fora di un torneu. Vede, vecu i tennisti chì facenu tuttu ciò. È perchè ? Oh, sò disidratati. Ebbè, ùn deve mai avè stu prublema. Prima di andà in esattamente induve site, duvete digià sapè ciò chì fate. È mi piace a cumminazzioni è una piattaforma chì avemu per tutti i nostri pazienti perchè, in dui o trè mesi, pudemu mostrà pre è post, pudemu?

 

[00:22:39] Dr Alex Jimenez DC*: Pudemu mustrà a cumpusizioni di u corpu à i sistemi Inbody è i sistemi incredibili chì usemu. Questi DEXAS, pudemu fà l'analisi di grassu di u corpu. Pudemu fà assai cose. Ma quandu si tratta di predisposizioni è ciò chì hè unicu per l'individui, andemu à u livellu moleculare, è pudemu falà à u livellu di i geni è capisce ciò chì sò i suscettibilità. Pudemu cuntinuà una volta avemu i geni. Pudemu ancu capisce u livellu di micronutrienti di ogni individuu. Allora chì mi tocca ? Puderaghju più magnesiu chè voi, è l'altru zitellu pò avè depleted magnesiu o calcium o seleniu o i so proteini o l'aminoacidi o sò sparati. Forse hà un prublema digestivu. Forse hà intolleranza di lattose. Avemu bisognu di pudè capisce queste cose chì ci affettanu.

 

[00:23:29] Dr Mario Ruja DC*: Ùn pudemu micca indovinà. È u fondu hè chì ùn ci hè micca bisognu. Tutti anu una bella conversazione, Alex, circa, "Oh, sapete chì? Mi sentu bè ". Quandu l'aghju intesu, mi cringe, vai, è mi sentu bè. Allora vulete dì à mè chì mette a vostra salute a cosa più preziosa chì avete è u vostru rendimentu basatu annantu à un sensu cum'è, wow, chì significa chì i vostri receptori d'urina è giranu a tolleranza à u dulore dettanu a vostra salute. Hè periculosu. Chì hè cumplitamenti periculosa. È ancu, cusì clinicamente, ùn site micca capaci di sente a vostra carenza in termini di vitamina D, a vostra carenza in termini di seleniu, a vostra carenza di vitamina A, E. Vogliu dì, tutti questi marcatori, ùn pudete micca sentu. .

 

[00:24:21] Dr Alex Jimenez DC*: Avemu bisognu di cumincià à presentà à a ghjente fora, l'infurmazioni, hè quì fora perchè ciò chì vulemu fà sapè à a ghjente hè chì andemu in prufundità. Andemu à sti suscettibilità di u genu, a cunniscenza di u genu cum'è oghje; ciò chì avemu amparatu hè cusì putente chì permette à i genitori di capiscenu assai più di i prublemi pertinenti à un atleta. Micca solu, ma i genitori volenu sapè quale hè a mo suscettibilità? Aghju un risicu di l'artrite ossea? Avemu prublemi cù u stress oxidativu? Perchè sò sempre infiammatu tuttu u tempu, nò? Ebbè, crede o micca, s'è vo avete i geni per, dicemu chì avete u genu chì vi face manghjà assai, bè, probabilmente avete da guadagnà pesu. Pudete alzà e mani di 10000 persone chì anu u stessu marcatu di genu, è avete da nutà chì i so BIA è BMI sò fora di quì perchè hè a suscettibilità à questu avà. Puderanu cambià ? Assolutamente. Hè ciò chì avemu parlatu. Parlemu di capiscenu a capacità di adattà è cambià u nostru modu di vita per e predisposizioni chì pudemu avè.

 

[00:25:26] Dr Mario Ruja DC*: Mughjati mughjati, questu hè maravigliu. E vecu questu abbastanza spessu in quantu à a cunversazione nantu à a perdita di pisu, sapete, è dicenu, "Oh, aghju fattu stu prugramma, è funziona bè". È tandu avete 20 altre persone chì facenu u listessu prugramma, è ùn funziona ancu, è hè quasi cum'è un colpu è miss. Allora a ghjente diventa disillusionata. Stanu mettendu i so corpi attraversu questa incredibile corsa in montagne russe, chì hè cum'è u peghju chì pudete fà. Sapete, facenu queste cose inutili, ma ùn ponu micca sustene, perchè perchè? À a fine di u ghjornu, ùn hè micca quellu chì site. Ùn era micca per voi.

 

[00:26:05] Dr Alex Jimenez DC*: Pudete bisognu di un altru tipu di dieta.

 

[00:26:06] Dr Mario Ruja DC*: Iè. È cusì noi, di novu, a nostra conversazione oghje hè assai generale. Avemu principiatu sta piattaforma inseme perchè avemu da educà a nostra cumunità è sparte l'ultime tecnulugia è scienza chì risponde à i bisogni.

 

[00:26:26] Dr Alex Jimenez DC*: Medicina persunalizata, Mario. Ùn hè micca generale; hè una salute persunalizata è fitness persunalizata. Avemu capitu chì ùn avemu micca à guessà se una dieta hè megliu per noi, cum'è una dieta bassa in caloria, alta in grassu o un alimentu di stile mediterraneu o una dieta alta in proteina. Ùn puderemu micca vede chì questi scientisti mettenu l'infurmazioni inseme da l'infurmazioni chì cugliemu è cugliemu continuamente. Hè quì, è hè un tampone di distanza, o u sangue travaglia. Hè pazza. Sapete chì? E sta infurmazione, di sicuru, lasciami esse attenti prima di principià. U mo pocu disclaimer vene in questu ùn hè micca per trattamentu. Per piacè ùn piglià nunda; Pigliemu questu per trattamentu o diagnosi. Avete da parlà cù i vostri medichi, è i vostri medichi anu da dì esattamente ciò chì ci hè quì sopra è ciò chì hè adattatu per ogni individuu chì integremu.

 

[00:27:18] Dr Mario Ruja DC*: U puntu hè chì avemu integratu cù tutti i prufessiunali di a salute è i medichi. Semu quì per sustene è sustene u benessere funziunale. OK. È cum'è avete dettu, ùn simu micca quì per trattà queste malatie. Semu quì per ottimisà di novu quandu l'atleti entranu è volenu esse megliu. Vulenu esse più sani è aiutanu à a rata di ricuperazione.

 

U Stress pò invechjà più veloce?

 

[00:27:46] Dr Alex Jimenez DC*: Sapete, hè questu. Sapete quale hè a linea di fondu? A prova hè quì. Pudemu vede chì Billy ùn hà micca manghjatu bè. OK, Billy ùn hà micca manghjatu bè. Vi possu dì, bè, manghja tuttu, ma ùn hà micca avutu stu livellu di prutezione. Fighjate à a so deplezione di proteine. Allora avemu da prisentà à voi alcuni di i studii quì fora perchè hè infurmazione, ancu s'ellu hè un pocu cumplessu. Ma vulemu fà simplice. È una di e cose chì avemu parlatu quì hè a prova di micronutrienti chì avemu furnitu quì. Avà vi prisintari à vede un pocu quì. È ciò chì usemu in u nostru uffiziu quandu una persona entra è dice, vogliu amparà u mo corpu. Presentemu sta valutazione di micronutrienti per capisce ciò chì succede. Avà, questu era, dicemu, era solu in una mostra per mè, ma vi dice induve hè l'individuu. Vulemu esse capace di livellu u nivellu antioxidante. Avà ognunu sapi chì, bè, micca tutti. Ma avà capimu chì se i nostri geni sò ottimali è u nostru alimentu hè ottimali, ma vivemu in un statu di stress oxidativu ...

 

[00:28:45] Dr Mario Ruja DC*: Accantu

 

[00:28:46] Dr Alex Jimenez DC*: I nostri geni ùn funzioneranu micca. Dunque hè impurtante di capisce quale hè u prublema.

 

[00:28:51] Dr Mario Ruja DC*: Hè ruggine. Vogliu dì, quandu avete vistu questu, è vecu dui marcatori, vecu quellu per l'ossidativu, è dopu l'altru hè u sistema immune. Iè, nò ? Allora torna, correlate inseme, ma sò diffirenti. Allora l'ossidativu chì parlu hè cum'è u vostru sistema hè arrugginitu. Iè, hè l'ossidazione. Vi vede mele chì diventanu marroni. Vede i metalli arrugginiti. Allora dentru, vulete esse assolutamente à u vostru megliu, chì hè in u verde in quellu 75 à 100 percentu di u ritmu funziunale. Questu significa chì pudete trattà a pazzia di u mondu dumane, sapete?

 

[00:29:31] Dr Alex Jimenez DC*: Iè, pudemu vede u stress di u corpu umanu, Mario. Ciò chì pudemu vede in realtà ciò chì succede, è mentre cuntinuu cù stu tipu di presentazione quì, pudemu vede ciò chì hè questu individuu è quale hè a so età di funzione immune attuale. Allora assai persone volenu sapè sta roba. Vogliu dì, vogliu sapè induve si trova in quantu à a dinamica di u corpu, nò ? Allora, quandu mi fighjulà à questu, possu vede precisamente induve mi trovanu, è a mo età hè 52. OK. In questa situazione, OK, avà cum'è guardemu, vulemu sapè.

 

[00:30:02] Dr Mario Ruja DC*: Aspetta. Andemu realità. Allora vulete dì à mè chì pudemu esse più ghjovani attraversu stu sistema incredibile? Hè ciò chì mi dici ?

 

[00:30:14] Dr Alex Jimenez DC*: Ti dice chì sè invechjate più veloce, OK, cumu si sona, Mario? Allora s'è vo pudete rallentà, s'è vo site in quellu top 100, u verde, avete da esse cum'è un omu di 47 anni quandu avete 55. Giustu ? Allora da a struttura, a funzione immune è u stress oxidativu in u corpu, ciò chì succede hè chì pudemu vede esattamente induve simu in quantu à u nostru corpu.

 

[00:30:37] Dr Mario Ruja DC*: Allora hè correttu? Iè. Allora pudemu esse u nostru certificatu di nascita puderia dì 65, ma i nostri marcatori metabolichi funziunali ponu dì chì site 50.

 

[00:30:51] Dr Alex Jimenez DC*: Iè. Lasciami fà fà veramente simplice, ok? A ghjente spessu capisce u stress oxidativu; iè, avemu intesu parlà di antioxidanti è spezie di l'ossigenu reattivu. Lasciami fà simplice, OK, simu una cellula. Tu è eiu, facemu un pranzu in famiglia ghjustu induve ci divertimu. Semu cellule normali. Semu felici, è funzionemu induve tuttu hè appropritatu. D'un colpu, ci hè una signora salvatica. Hà lame è culteddi, è hè grassa, è viscosa, è vene. Ella batte a tavula, boom, è si alluntanassi. Sapete, ci hà da disturbà, nò ? Serà, chjamemu un ossidante, ok ? Hè chjamata una spezia reattiva di l'ossigenu. Avà, s'è avemu dui di quelli chì camminanu intornu à u ristorante, avemu un tipu d'ochju nantu à ella, nò ? D’un colpu, vene un futbolista è a tira fora. Boom l'ha cacciata, nò? In quella situazione, sta signora grassa, viscosa chì pare d'arma, curretta, hè spaventosa. Era un antioxidante. Hè stata a vitamina C chì l'hà sguassata, nò? Ci hè un equilibriu trà oxidanti è antioxidanti in u corpu. Hanu scopi diversi, nò? Avemu da avè antioxidanti, è avemu da avè oxidanti per u nostru corpu per funziunà. Ma s'è vo avete 800 di quelle donne cum'è zombie di colpu.

 

[00:32:02] Dr Mario Ruja DC*:Puderaghju vede cum'è zombies.

 

[00:32:07] Dr Alex Jimenez DC*: Hè. Sapete ciò chì vulete. Induve sò i ghjucadori di football ? Induve sò l'antioxidanti, nò? Pigliali fora. I ghjucadori di football entranu, ma ci sò troppu, nò ? Tuttu ciò chì tù è eiu facemu in una cunversazione puderia esse cellule sane, è avemu sta cunversazione à a tavula di cena. Semu disturbati totalmente. Ùn pudemu micca funziunà in un ambiente di stress oxidativu. No. Allora in fondu, pudemu avè tutti i supplementi, è pudemu avè tutti i nutrienti, è pudemu avè a genetica propria. Ma s'è no semu in un statu oxidativu, ghjustu, un livellu elevatu, ùn avemu micca invechjate. Ùn serà micca una notte còmoda, è ùn avemu micca ricuperà.

 

[00:32:46] Dr Mario Ruja DC*: Seremu in un fattore di risicu più altu per ferite. Esattamente. È l'altra cosa hè chì avemu ancu u fattore di risicu induve invechjaremu più veloce di ciò chì duvemu.

 

[00:33:04] Dr Alex Jimenez DC*: Quella notte seria dura, ci hè un centu di quelli persone intornu. Allora avemu bisognu di cunnosce u statu di u equilibriu in a vita, l'antioxidanti chì vedemu, è tutti l'alimenti antioxidanti cum'è A, C, E. Hè ciò chì sta prova faci. Vi mostra u livellu di oxidanti in u corpu.

 

[00:33:19] Dr Mario Ruja DC*: Ehi, Alex, lasciami dumandà questu. Tutti li piace à travaglià. Quandu travagliate, questu aumenta o diminuisce u vostru stress oxidativu? Per piacè dimmi, perchè vogliu sapè.

 

[00:33:30] Dr Alex Jimenez DC*: Aumenta u vostru statu oxidativu.

 

[00:33:31] Dr Mario Ruja DC*: Innò, ferma.

 

[00:33:32] Dr Alex Jimenez DC*: Hè perchè vo site rumpia u corpu. Tuttavia, u corpu risponde. È s'è no simu sani, Mario, nò ? In questu sensu, u nostru corpu prima hà da rompe, è hà da riparà. OK ? Vulemu avè antioxidanti perchè ci aiuta à passà u prucessu. A parte di a guariscenza è a parte di a inflamazioni hè u equilibriu oxidativu. Dunque, in essenza, quandu si eserciteghja troppu duru o currendu duramente, pudete overburn the bar, è queste sò e cose chì voi è eiu duvemu guardà, è questu hè u equilibriu.

 

[00:34:08] Dr Mario Ruja DC*: Avà questu hè cum'è u paradossu, nò? Sapete ciò chì, s'è vo fate un travagliu eccessivo, vi parerà fabuloso. Ma sapete chì? Ti stai veramente sfondendu. È s'è vo ùn travaglià fora, ci va u vostru cardio. Ci sò altri fattori di risicu. Allora hè quì chì hè cusì criticu chì avemu bisognu di equilibriu è sapè precisamente ciò chì ogni persona deve esse à u so megliu. È ùn pudemu micca indovinà; ùn pudete micca piglià i stessi supplementi cum'è mè è vice versa.

 

I Cofattori ghjusti per u vostru corpu

 

[00:34:41] Dr Alex Jimenez DC*: Pudemu, pudemu. Ma hè per mè, ùn aghju micca esse assai perdi di soldi, o forse ci manca solu tuttu u prucessu. Allora in questa dinamica intera quì, solu fighjendu sta prova, Mario, solu aduprà à sta valutazione particulare, vulemu vede ancu ciò chì i nostri cofattori sò. Avemu parlatu di proteini; avemu parlatu di genetica. Avemu parlatu di e cose chì facenu queste enzimi funzionanu, e funzioni di u nostru corpu, è enzimi puri in questu mudellu particulare chì vi vede ciò chì sò i cofattori è i metaboliti. Ebbè, vi vede i livelli di aminoacidi è induve sò in u vostru corpu. Sè vo site un atleta estremu, vulete sapè ciò chì sò quelli cose.

 

[00:35:14] Dr Mario Ruja DC*: Oh iè, vogliu dì, fighjate questu. Quelli ammini. Quessi sò critichi.

 

[00:35:20] Dr Alex Jimenez DC*: Pensi Mario ?

 

[00:35:21] Dr Mario Ruja DC*: Iè, vogliu dì chì hè cum'è ogni atleta chì cunnoscu, sò cum'è, Ehi, aghju da piglià i mo ammini. A mo quistione hè, pigliate i ghjusti à u livellu ghjustu? O sapete ancu, è sò invintendu. U novanta per centu di e persone pensanu chì cercate antioxidanti. Fighjate quì. Hè a bestia quì, glutathione. Hè cum'è u granddaddy di antioxidanti quì. È vulete sapè, hè chì i ghjucatori di football, chì i linebackers anu da sfracicà quelli zombies, sapete? È dinò, vitamina E, CoQ10. Tutti parlanu di CoQ10 è di a salute di u core.

 

[00:36:00] Dr Alex Jimenez DC*: Coenzima Q, esattamente. Parechje persone piglianu medicazione cardiaca specificamente per calà u so colesterolu.

 

[00:36:10] Dr Mario Ruja DC*: Chì faci CoQ10, Alex? Vogliu avè principiatu.

 

[00:36:15] Dr Alex Jimenez DC*: Perchè sapete chì? Parechje documentazioni sò ghjunti prima quandu anu fattu parechji di sti medicazione. Iè, sapianu chì avianu da finisce è mette a coenzima Q in questu. Sapianu, è l'anu patentatu perchè sapianu chì l'avianu. Perchè s'ellu ùn dà micca u coenzima Q ghjustu, avete stati inflammatorii è neuropati. Ma queste persone anu prublemi, è avà cumincianu à capiscenu. Hè per quessa chì vede tutti i publicità cù i coenzimi. Ma u puntu hè chì avemu bisognu di sapè induve u nostru statu attuale hè ghjustu. Allora, quandu avemu capitu queste cose, pudemu guardà i testi. È pudemu vede a dinamica di questu. Ùn vulete sapè quale antioxidanti? Hè cusì chjaru.

 

[00:36:52] Dr Mario Ruja DC*: Mi piace questu. Vogliu dì, fighjate questu. Sapete chì? Hè rossu, verde, neru è basta. Vogliu dì, pudete vede subitu. Questu hè u vostru bordu. Questu hè u vostru centru di cummandu. Sapete, mi piace u centru di cummandu. Hè cum'è, tuttu hè quì.

 

[00:37:10] Dr Alex Jimenez DC*: Cunnoscu Mario, sapete, cù quelli atleti, volenu esse à u livellu più altu. Iè, pare chì sta persona flotta in qualchì locu in u mezu, ma volenu sopra à u 100 per centu, nò?

 

[00:37:19] Dr Mario Ruja DC*: Alex, sò nantu à u bancu.

 

[00:37:23] Dr Alex Jimenez DC*: Iè. È quandu sò assai stressati, quale sà chì ? Avà, sti testi sò facili da fà. Ùn sò micca cumplessi per andà. Fate una prova di labburatoriu qualchì volta sò questi testi di urina, qualcosa chì pudemu fà.

 

[00:37:33] Dr Mario Ruja DC*: È pudemu fà quelli in i nostri uffizii in una materia di minuti, precisamente in una materia di minuti. Pazzu.

 

[00:37:38] Dr Alex Jimenez DC*: Hè una pazzia.

 

[00:37:40] Dr Mario Ruja DC*: Hè per quessa chì hè cusì simplice. Hè cum'è a mo dumanda hè, chì culore hè l'autobus rossu? Ùn sò micca. Hè una quistione truccu.

 

Chì supplementi sò ghjusti per voi?

 

[00:37:50] Dr Alex Jimenez DC*: Ebbè, vultà in u nostru tema oghje era medicina persunalizata è benessere persunalizatu è fitness persunalizatu. I medichi di u paese cumincianu à capisce chì ùn ponu micca solu dì, OK, site incinta. Eccu una pillola di l'acidu folicu. OK, eccu alcuni nutrienti, anche se ogni duttore deve esse cura di i so clienti. Sò quelli chì facenu questu. Ma a ghjente hà a capacità di capisce; induve sò l'altri buchi? Ùn vulete micca esse sicuru d'avè seleniu adattatu?

 

[00:38:17] Dr Mario Ruja DC*: Prima di avè sintomi. Hè a cosa, è hè per quessa chì ùn avemu micca trattatu. Ùn dicemu micca chì i prublemi, i prublemi di diagnosi, chì fate per ottimisà è diminuite i vostri fatturi di risichi?

 

[00:38:35] Dr Alex Jimenez DC*: Ci hè ancu u prublema di a longevità, perchè vogliu dì, u prublema di a longevità hè s'ellu furnisce u vostru corpu cù i sustrati ghjusti, i cofattori ghjusti, a nutrizione ghjusta. U vostru corpu hà l'uppurtunità di fà 100 anni in più è funziona veramente. È s'è vo avete una vita sguassata, bè, brusgiate u mutore, cusì u corpu cumencia à avè prublemi, sapete, cusì cum'è guardemu stu tipu di cose...

 

[00:39:00] Dr Mario Ruja DC*: Pudete vultà à i nostri dui marcatori? Fighjate à quellu sistema immune.

 

[00:39:12] Dr Alex Jimenez DC*: Iè, ci hè un mutivu chì si fermanu quì à 100 perchè hè tutta l'idea. L'idea sana hè di fà vi campà 100 Centennial. Allora se pudemu fà questu, sè vo site una persona chì hà, diciamu, 38 anni, è site in mezu à a vostra vita, è dicemu chì site un omu d'affari è site un junkie per l'affari. . Siete un junkie per l'imprenditorialità. Vulete throttle vi contru à u mondu. Ùn vulete micca un tipu di Nicholas a debulezza di verme, per dì cusì, ti porta fora di a vostra corsa di football in a vita. Perchè altrimenti, pudete scaccià nantu à e cose. È ciò chì vulemu esse capace di furnisce e persone per mezu di nutrizionisti chì anu registratu dietista à i medichi per mezu di l'infurmazioni chì ci sò per supplementà a vostra vita megliu. È ùn hè micca solu u picculu Bobby; si tratta di mè, hè di tè. Si tratta di i nostri pazienti. Si tratta di tutti quelli chì volenu campà una qualità di vita megliu. Perchè s'ellu ci hè una deplezione in certe cose, ùn hè micca avà. Ma in u futuru, pudete avè una suscettibilità chì portarà e malatie. È quì sò quelli suscettibilità. Pudemu piglià à u prossimu livellu perchè pudemu vede ciò chì succede. In quantu à questu, andaraghju avanti è riportà questu quì sopra per pudè vede solu ciò chì guardemu. Pudete vede u B-complexe hè avà avemu assai di B-complexes, è avemu a ghjente sms in tuttu u locu quì, è mi sò sempre zapped cù missaghji.

 

[00:40:42] Dr Mario Ruja DC*: U vostru stress ossidativu hè in crescita, Alex.

 

[00:40:45] Dr Alex Jimenez DC*: Ebbè, hè una pazzia chì simu stati quì una ora, cusì vulemu esse capace di purtà infurmazioni per voi ragazzi mentre u tempu passa. Vogliu passà per questu è parlà di l'antioxidanti individuali avà; Quessi sò i vostri ghjucatori di football, omu, sò quelli chì piglianu quelli persone. Facendu a vostra vita sana assai megliu, veru, Mario. Questu hè u tipu di cose chì guardemu. Sapete u vostru glutathione nantu à i vostri ghjinochji. A vostra coenzima Q seleniu hè u metabolismu di carbuidrati di vitamina E.

 

[00:41:10] Dr Mario Ruja DC*: Fighjate questu, vogliu dì, l'interazione di glucose è insulina chjamata energia. L'ultima volta chì aghju verificatu, era chjamatu turbo.

 

[00:41:21] Dr Alex Jimenez DC*: Avemu da sente; avemu assai boni medichi. Avemu cum'è u duttore Castro quì fora. Avemu tutti i grandi medichi là fora chì si sguassate.

 

[00:41:30] Dr Mario Ruja DC*: Vogliu dì, avemu da mette in guai.

 

[00:41:32] Dr Alex Jimenez DC*: Va bè. Facebook ci hà da sbattà fora.

 

[00:41:41] Dr Mario Ruja DC*: Puderà un limitu di tempu nantu à questu.

 

[00:41:43] Dr Alex Jimenez DC*: Pensu chì sò i nostri punti di vista. Ma u fondu hè di stà in sintonia. Venemu. Questu ùn pò micca copre tuttu. Ehi, Mario, quandu sò andatu à a scola, eramu terrorizzati da sta macchina chjamata u ciculu psico.

 

[00:41:58] Dr Mario Ruja DC*:Quantu ATP, Alex?

 

[00:42:00] Dr Alex Jimenez DC*: Vogliu dì, quanti chilometri? Hè glicolisi o aerobica o anaerobica, nò? Allora quandu avemu principiatu à guardà questu, cuminciamu à vede cumu quelli coenzimi è quelli vitamini ghjucanu un rolu in u nostru metabolismu energeticu, nò? Allora in questu individuu, ci sò stati certi depletions. Pudete vede induve vene u giallu. Affetta tuttu u prucessu metabolicu, a produzzione d'energia. Allora a persona hè sempre stancu. Ebbè, avemu un tipu di capiscenu a dinamica di ciò chì succede. Allora questa hè una infurmazione critica cum'è voi è io guardemu questu, nò? Pudemu vede ciò chì pudemu offre? Pudemu furnisce infurmazioni per cambià cumu u corpu funziona megliu dinamicamente? Allora questu hè pazzu. Allora, in termini di questu, pudemu cuntinuà è avanti, ragazzi. Allora ciò chì faremu hè chì probabilmente torneremu perchè questu hè solu divertente. Pensate cusì ? Iè, pensu chì avemu da vultà à ciò chì avemu da cambià u modu chì tuttu El Paso hè è micca solu per a nostra cumunità, ma ancu per quelli mamme chì volenu sapè ciò chì hè u megliu per i so membri di a famiglia. Chì pudemu offre ? A tecnulugia ùn hè micca. Ùn ci permetteremu micca in El Paso di esse mai chjamatu a cità più grassa sudata di i Stati Uniti. Avemu un talentu incredibile quì chì pò veramente insignà di ciò chì succede. Allora sò chì l'avete vistu, veru? Iè.

 

[00:43:18] Dr Mario Ruja DC*: Assolutamente. È ciò chì possu dì hè questu Alex? Si tratta di prestazioni di punta è capacità di punta. È ancu, ottene u mudellu di nutrimentu genomicu persunalizatu specificu currettu per ogni individuu hè u cambiamentu di ghjocu. Hè u ghjocu chì cambia da a longevità à u rendiment è solu esse felice è vive a vita chì duvete campà.

 

cunchiusioni

 

[00:43:51] Dr Alex Jimenez DC*: Mario, possu dì chì quandu guardemu à sta roba, ci entusiasmu, cum'è pudete dì, ma tocca à tutti i nostri pazienti. A ghjente vene in tutti i depleted, stanchi, in u dulore, inflamed, è qualchì volta avemu bisognu di sapè ciò chì hè. È in u nostru scopu, simu mandati à esse rispunsevuli è capisce induve si basa è induve si trova in i prublemi di i nostri pazienti. Perchè ciò chì facemu, s'ellu aiutamu a so struttura, u sistema musculoskeletal, neurologicu, u so sistema di a mente per mezu di una dieta curretta è di capiscenu per mezu di l'eserciziu, pudemu cambià a vita di e persone, è volenu esse capace di rializà a so vita è di gode di a so vita. vive cum'è deve esse. Allora ci hè assai da dì. Allora vulteremu qualchì volta a settimana prossima o sta settimana. Avemu da cuntinuà stu tema nantu à a medicina persunalizata, u benessere persunalizatu è u fitness persunalizatu perchè travaglià cù parechji medichi per mezu di a salute integrativa è a medicina integrativa ci permette di esse una parte di una squadra. Avemu i medichi GI, sapete, i cardiologi. Ci hè un mutivu chì travagliammu cum'è una squadra inseme perchè tutti purtamu un livellu di scienza sfarente. Nisuna squadra hè cumpleta senza un nefrologu, è quella persona hà da capisce precisamente l'implicazioni di tutte e cose chì facemu. Allora quella persona hè assai impurtante in a dinamica di benessere integrativu. Dunque, per pudè esse u megliu tipu di fornitori, avemu da espunà è dì à e persone di ciò chì ci hè fora perchè assai persone ùn sanu micca. È ciò chì duvemu fà hè di purtalla à elli è lascià e carte menti è insegnelli ch'elli avianu da dì à i so medichi: "Ehi, Doc, aghju bisognu di parlà cun mè di a mo salute è pusate. Spiegami i mo laboratori ". È s'ellu ùn anu micca, bè, sapete chì ? Dite chì avete bisognu di fà questu. È se ùn avete micca, bè, hè u tempu di truvà un novu duttore. OK, hè cusì simplice perchè a tecnulugia di l'infurmazione d'oghje hè tale chì i nostri medichi ùn ponu trascuratà l'alimentazione. Ùn ponu trascuratà u benessere. Ùn ponu trascurari l'integrazione di tutte e scienze inseme per fà a ghjente sana. Questa hè una di e cose più impurtanti chì avemu da fà. Hè un mandatu. Hè a nostra rispunsabilità, è l'avemu da fà, è l'avemu da caccià fora di u ballpark. Allora, Mario, hè stata una benedizzione oghje, è continueremu à fà questu in i prossimi dui ghjorni, è continueremu à martellare è à dà à e persone l'intuizioni di ciò chì ponu fà in quantu à a so scienza. Questu hè un canale Health Voice 360, cusì parleremu di parechje cose diverse è purteremu assai altri talenti. Grazie, ragazzi. È avete qualcosa d'altru, Mario ?

 

[00:46:11] Dr Mario Ruja DC*: Socu tuttu.

 

[00:46:12] Dr Alex Jimenez DC*:Va bè, fratellu, parlemu prestu. Ti amu, omu. Avvedeci.

 

Légales

Un sguardu più profondu à u sindromu metabolicu | El Paso, TX (2021)

Un sguardu più profondu à u sindromu metabolicu | El Paso, TX (2021)

In u podcast d'oghje, u duttore Alex Jimenez, l'entrenatore di salute Kenna Vaughn, l'editore capu Astrid Ornelas discute di u sindromu metabolicu da un puntu di vista diversu è ancu di diversi nutraceuticals per cumbatte l'infiammazione.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Benvenuti, ragazzi, benvenuti à u podcast per Dr. Jimenez è l'equipaggiu. Discutemu di u sindromu metabolicu d'oghje, è l'avemu da discutiri da un puntu di vista diversu. Vi daremu cunsiglii eccellenti è utili chì ponu sensu è sò facilmente fattibili in casa. U sindromu metabolicu hè un cuncettu assai vastu. Cuntene cinque prublemi maiò. Hà un altu glucose di sangue, hà misurazioni di grassu di u ventre, hà trigliceridi, hà prublemi di HDL, è hà quasi un cunglomeratu tutale di dinamica chì deve esse misurata in tuttu u mutivu chì discutemu di sindromu metabolicu perchè affetta assai a nostra cumunità. assai. Dunque, discuteremu di sti prublemi particulari è cumu pudemu risolve. È dà a capacità di adattà u vostru stile di vita per ùn finisce micca. Hè unu di i disordini più impurtanti chì affettanu a medicina muderna oghje, per suprattuttu quandu avemu capitu. In ogni locu chì andate, vi vede parechje persone chì anu u sindromu metabolicu. È face parte di una sucità, è questu hè qualcosa chì vede in Europa quant'è. Ma in America, perchè avemu assai cibi è i nostri piatti sò generalmente più grande, avemu a capacità di adattà i nostri corpi in modu diversu da solu ciò chì manghjemu. Nisun disordine cambierà cusì rapidamente è veloce cum'è un bon mecanismu è un bon protokollu per aiutà cù i disordini metabolichi è u sindromu metabolicu. Allora avè dettu chì, oghje, avemu un gruppu di individui. Avemu Astrid Ornelas è Kenna Vaughn, chì discuteranu è aghjunghjenu informazioni per aiutà à traversu u prucessu. Avà, Kenna Vaughn hè u nostru coach di salute. Hè quella chì travaglia in u nostru uffiziu; Quandu sò un duttore praticante in medicina fisica è quandu sò travagliatu cù e persone unu à unu, avemu altre persone chì travaglianu cù prublemi dietetichi è bisogni dietetichi. A mo squadra quì hè assai, assai bona. Avemu ancu u nostru ricercatore clinicu di punta è l'individuu chì cura assai di a nostra tecnulugia è hè à l'avanguardia di ciò chì facemu è di e nostre scienze. Hè Mrs. Ornelas. Mrs. Ornelas o Astrid, cum'è a chjamemu, hè ghetto cù a cunniscenza. Ella diventa brutta cù a scienza. È hè veramente, veramente induve simu. Oghje, vivemu in un mondu induve a ricerca vene è sputa fora di u NCBI, chì hè u repository o PubMed, chì a ghjente pò vede chì usemu sta informazione è usemu ciò chì travaglia è ciò chì face. Micca tutte l'infurmazioni sò precise in PubMed perchè avete diversi punti di vista, ma hè quasi cum'è un dito nantu à un pulsu quandu avemu u nostru dettu. Pudemu vede e cose chì l'affettanu. Cù certe parolle chjave è certi alerti, avemu da esse avvisati di cambiamenti per, per dì, prublemi di zuccaru dieteticu o prublemi di trigliceridi cù prublemi di grassu, qualcosa di i disordini metabolichi. Pudemu un tipu di protokollu di trattamentu adattatu in diretta da i medichi è i ricercatori è i PhD in u mondu quasi istantaneamente, literalmente ancu prima di esse publicati. Per esempiu, oghje hè u 1 di ferraghju. Ùn hè micca, ma avemu da ottene risultati è studii presentati da u National Journal of Cardiology chì esce in marzu s'ellu hè sensu. Allora chì l'infurmazione hè prestu calda fora di a stampa, è Astrid ci aiuta à capisce queste cose è vede, "Ehi, sapete, avemu trovu qualcosa di veramente caldu è qualcosa per aiutà i nostri pazienti" è porta u N uguale unu, chì hè paziente- duttore hè uguali à unu. Un paziente è u terapeuta uguali chì ùn facemu micca protokolli specifichi per tutti in generale. Facemu protokolli specifichi per ogni persona mentre andemu in u prucessu. Cusì facemu questu, u viaghju di capiscenu u sindromu metabolicu hè assai dinamicu è assai prufonda. Pudemu principià da solu guardà à qualchissia à u sangue, finu à i cambiamenti dietetichi, à i cambiamenti metabolichi, finu à l'attività cellulare chì travaglia attivamente. Misuremu i prublemi cù BIA è BMI, chì avemu fattu cù podcasts precedenti. Ma pudemu ancu entra in u livellu, a genomica è u cambiamentu di i cromusomi è i telomeri in i cromusomi, chì pudemu influenzà da a nostra dieta. OK. Tutte e strade portanu à dieti. E ciò chì dicu in una manera strana, tutte e strade portanu à i smoothies, OK, smoothies. Perchè quandu guardemu i smoothies, guardemu i cumpunenti di i smoothies è venenu cù dinamiche chì sò capacità di cambià avà. Ciò chì cercu hè quandu cercu trattamenti, fighjulà e cose chì facenu a vita di e persone megliu, è cumu pudemu fà questu? È per tutte quelle mamme, capiscenu chì ùn anu micca capitu ch'elli facenu questu, ma una mamma ùn si sveglia micca dicendu: daraghju à manghjà à u mo figliolu. Innò, face una sorta di lavaggio mentale di portà tutta a cucina perchè ella vole infundà a megliu nutrizione per u so zitellu è offre u so megliu tipu d'opzioni per u so zitellu per andà in u mondu o in l'asilo o a scola elementaria, attraversu a scola media, attraversu u liceu per chì u zitellu pò sviluppà bè. Nimu ùn esce à pensà chì daraghju à u mo figliolu solu spazzatura è. È s'ellu hè u casu, bè, probabilmente ùn hè micca una bona parenting. Ma ùn ne parlemu micca bè; Parleremu di una bona nutrizione è di adattà quelli cose. Allora mi piacerebbe presentà Kenna avà. È hà da esse discutendu un pocu di ciò chì facemu quandu vedemu qualchissia cù disordini metabolichi è u nostru approcciu. Cusì, mentre ella passa per quessa, hà da esse capace di capisce cumu evaluemu è valutemu un paziente è purtallu in modu chì pudemu cumincià à ottene un pocu di cuntrollu per quellu individuu.

 

Kenna Vaughn: Va bè. Allora prima, vogliu solu parlà di i smoothies un pocu più. Sò una mamma, cusì à a matina, e cose diventanu pazzi. Ùn avete mai tantu tempu quant'è pensate di fà, ma avete bisognu di quelli nutrienti è cusì i vostri figlioli. Allora mi piace i smoothies. Sò super veloci. Avete tuttu ciò chì avete bisognu. È a maiò parte di a ghjente pensa chì quandu manghjate, manghjate per riempie u stomacu, ma manghjate per riempie e vostre cellule. E vostre cellule sò ciò chì necessitanu quelli nutrienti. Hè ciò chì vi porta cù l'energia, u metabolismu, tuttu ciò. Allora quelli smoothies sò una opzione super grande, chì demu à i nostri pazienti. Avemu ancu un libru cù 150 ricette di smoothie chì sò fantastichi per l'anti-aging, aiutà à a diabetes, abbassà u colesterolu, cuntrullà l'inflamazioni, è cose cusì. Dunque hè una risorsa chì demu à i nostri pazienti. Ma avemu parechje altre opzioni per i pazienti chì venenu cù a malatia metabolica.

 

Dr Alex Jimenez DC*:  Prima di andà, Kenna. Lasciami solu aghjunghje chì ciò chì aghju amparatu hè chì avemu da fà simplice. Avemu da piglià a casa o da piglià. È ciò chì pruvemu di fà hè di pruvà à dà l'arnesi chì ponu aiutà in stu prucessu. È vi purteremu in cucina. Avemu da piglià per l'arechja, per dì cusì, è vi mustraremu i lochi induve ci vole à fighjà. So Kenna hè circa à dà noi l 'infurmazione in termini di smoothies chì vi assistenu à noi cù cambiamenti dietary chì pudemu furnisce e nostre famiglie è cambià u so disastru metabolicu chì affetta tante persone chjamatu sindromu metabolicu. Avanti.

 

Kenna Vaughn: OK, cusì cum'ellu dicia cù quelli frullati. Una cosa chì duvete aghjunghje à u vostru smoothie hè chì ciò chì mi piace à aghjunghje in u mio hè spinach. L'espinaci hè una scelta eccellente perchè dà u vostru corpu più nutrienti. Avete una porzione extra di ligumi, ma ùn pudete micca tastà, soprattuttu quandu hè cupertu da a dolcezza naturale chì truvate in i frutti. Allora hè una grande opzione quandu si tratta di smoothies. Ma un'altra cosa chì u duttore Jiménez parlava hè altre cose in cucina. Dunque, ci sò altri sustituti chì vulemu chì i nostri pazienti utilizanu è implementanu. Puderete principià chjucu, è farà una grande differenza solu per cambià l'olii chì cucini. È avete da cumincià à vede un migliuramentu in i vostri articuli, i vostri figlioli, è ognunu hà da migliurà immensamente. Allora una cosa chì vulemu chì i nostri pazienti utilizanu hè quelli olii, cum'è l'oliu d'avocado, l'oliu di coccu, è ... Oliu d'oliva? Oliu d'aliva. Iè, grazie, Astrid.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Era l'oliu d'aliva. Era Astrid in fondo. Facemu i fatti eccellenti è cuntinuemu.

 

Kenna Vaughn: Quandu cambiate quelli fora, u vostru corpu si rompe e cose in modu diversu cù quelli grassi insaturati. Allora hè solu un'altra opzione chì avete in quella cucina in più di fà quelli smoothies. Ma cum'è l'aghju dettu prima, sò tuttu veloce, faciule, simplice. Hè assai più faciule per cambià u vostru stile di vita quandu avete una squadra sana intornu à voi. È quandu hè faciule, ùn avete micca. Ùn vulete micca esce è rende tuttu super difficiule perchè e probabilità di attaccà à questu ùn sò micca assai altu. Dunque, una cosa chì vulemu fà hè di assicurà chì tuttu ciò chì demu à i nostri pazienti hè faciule da fà è hè raggiungibile per a vita di ogni ghjornu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Sò assai visuale. Allora, quandu vanu in cucina, mi piace à fà a mo cucina cum'è a cocina o ciò chì chjamanu in Italia, a cucina è aghju trè buttigli quì, è aghju una d'oliu d'avocado. Aghju l'oliu di coccu, è aghju l'oliu d'aliva quì. Ci sò grandi buttigli quì. Li facenu belli, è parenu Tuscani. È, sapete, ùn m'importa micca s'ellu hè un ovu, ùn m'importa micca. Calchì volta, ancu quandu aghju u mo caffè, aghju pigliatu l'oliu d'oliu di coccu, è l'aghju versatu è mi fassi un java cù l'oliu di coccu. Allora, sì, vai avanti.

 

Kenna Vaughn: Aghju da dì chì hè ancu una grande opzione. Allora beiu tè verde, è aghju ancu aghjunghje l'oliu di coccu in quellu tè verde per aiutà à rinfurzà tuttu è dà à u mo corpu una altra dosa di quelli acidi grassi chì vulemu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Aghju una dumanda per voi quandu avete u vostru caffè cusì; Quandu avete l'oliu in questu, hè un tipu di lubricate i vostri labbre.

 

Kenna Vaughn: Face un pocu. Allora hè ancu cum'è chapstick.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Iè, hè. Hè cum'è, Oh, mi piace. OK, vai avanti.

 

Kenna Vaughn: Iè, aghju ancu a mossa un pocu più solu per assicurà chì tuttu va bè. Iè. E poi un'altra cosa solu di parlà di qualcosa chì i nostri pazienti ponu fà quandu si tratta di a casa, ci sò tunnellate d'opzioni diffirenti per manghjà pesce. Aumentà a vostra bona ingesta di pisci in tutta a settimana, chì hà da aiutà ancu. È solu perchè u pesciu furnisce tante cose fantastiche cum'è omegas, sò chì Astrid hà ancu più infurmazione nantu à l'omega.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Aghju avutu una dumanda prima chì Astrid entri. Sapete, eccu, quandu parlemu di carbuidrati, persone, hè ciò chì hè un carbuidratu ? Oh, a ghjente dice chì una mela, una banana, candy bars, è ogni tipu di cose chì a ghjente pò rattle off carboidrati o proteini. Pollu, carne di vacca, tuttu ciò ch'elli ponu rilevà. Ma una di e cose chì aghju trovu chì e persone anu un tempu difficiule hè ciò chì sò i grassi boni? Vogliu cinque. Dammi dece grassi boni per un milione di dollari. Dammi dece grassi boni cum'è lardo, cum'è carne. Innò, questu hè ciò chì parlemu. Perchè u fattu simplice chì usemu è aghjustemu più à questu relative cattivu serà l'oliu d'avocado. Oliu d'aliva. Hè l'oliu di coccu ? Pudemu aduprà cose cum'è olii di burro, diversi tipi di marghjini, è micca marghjini, ma tipi di burro chì sò da, sapete, vacche alimentate cù grass. Bastamente pudemu scappà di creme, sapete, creme non lattice, creme assai specifiche, quelli chì avemu scappatu, nò? Veramente veloce. Allora hè cum'è, chì altru hè grassu, nò? E poi circhemu. Allora una di e migliori manere di fà hè chì ùn avemu micca sempre mette a crema nantu à a cima o u nostru burro in cima, chì per via, alcuni caffè chì anu, mettenu burru in questu è mischjà, è facenu. un picculu successu java fantasticu. È ognunu vene cù u so picculu ginger è olii è u so caffè è face espresso da u celu, nò ? Allora chì altru pudemu fà?

 

Kenna Vaughn: Pudemu, cum'è aghju dettu, aghjunghje quelli pesci, chì aiutanu à dà à i nostri corpi più di quelli omegas. E poi pudemu ancu fà più ligumi viole, è quelli chì anu da furnisce u vostru corpu cù più antioxidanti. Allora hè una bona opzione quandu si tratta di a buttrega. Una regula di u pulgaru chì mi piace è intesu assai tempu fà hè di ùn cumprà micca in i corridoi hè di pruvà à cumprà nantu à i bordi perchè i bordi sò induve truverete tutti quelli prudutti freschi è tutti quelli carni magri. Hè quandu avete principiatu à entre in quelli corridoi, è hè quì chì avete da cumincià à truvà, sapete, i cereali, quelli carbuidrati cattivi, quelli carbuidrati simplici chì a dieta americana hà amatu, ma ùn hà micca bisognu. L'Oreos?

 

Kenna Vaughn: Iè.

 

Dr Alex Jimenez DC*: U passaghju di caramelle chì ogni zitellu cunnosce. OK, iè. 

 

Kenna Vaughn: Allora hè solu un altru puntu grande quì. Allora, quandu vi vene in u nostru uffiziu, se soffre di sindromu metabolicu o solu qualcosa in generale, facemu i vostri piani super persunalizate è vi damu tanti cunsiglii. Ascoltamu u vostru stile di vita perchè ciò chì travaglia per una persona puderia micca travaglià per un altru. Dunque ci assicuremu di furnisce l'infurmazioni chì sapemu chì averete successu è furnisce educazione perchè hè un'altra grande parte di questu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Tutte e strade portanu à a cucina, eh? Diritta? Iè, facenu. OK, allora ingrandemu precisamente per u grassu è i nutraceutici. Vogliu dà una idea di quale tipu di nutraceuticals sò adattati per noi perchè vulemu sguassate questi cinque prublemi chì afectanu u sindromu metabolicu chì avemu discututu. Chì sò i cinque picciotti ? Andemu avanti è cuminciamu. Hè u zuccheru in sangue altu, nò?

 

Kenna Vaughn: Glucemia alta, HDL bassa, chì serà u colesterulu bonu chì tutti anu bisognu. Iè. È serà a pressione di u sangue, chì ùn hè micca cunsideratu altu da u standard di u duttore, ma hè cunsideratu elevatu. Allora hè una altra cosa; vulemu assicurà chì questu hè un sindromu metabolicu, micca una malatia metabolica. Allora s'è vo andate à u duttore è a vostra pressione sanguigna hè 130 più di ottantacinque, questu hè un indicatore. Ma ancu u vostru duttore puderia micca necessariamente dì chì a vostra pressione sanguigna hè super alta. 

 

Dr Alex Jimenez DC*: Nisunu di sti disordini quì da sè sò stati clinichi, è, individualmente, sò quasi solu cose. Ma s'è combina tutti questi cinque, avete u sindromu metabolicu è sentu micca troppu bonu, nò?

 

Astrid Ornelas : Sì, sì.

 

Kenna Vaughn: Un altru serà u pesu eccessivu intornu à u ventre è i trigliceridi più alti.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Facile à vede. Pudete vede quandu qualcunu hà una pancia chì pende cum'è una funtana, nò ? Allora pudemu vede chì pudete andà in qualchì volte ristoranti italiani è vede u grande coccu. È qualchì volta l'aghju da dì, qualchì volta hè solu, sapete, avemu parlatu cù u Chef Boyardee ùn era micca un tippu magre. Pensu chì u Chef Boyardee, sapete chì? È u tippu di Pillsbury, nò? Ebbè, ùn era micca assai sanu, nò ? Tutti dui soffrenu di sindromu metabolicu solu da u principiu. Allora hè faciule da vede. Allora sò e cose chì avemu da riflette. Astrid hà da passà nantu à qualchi nutraceuticals, vitamini, è certi alimenti chì pudemu migliurà e cose. Allora eccu Astrid, è eccu u nostru curatore di scienza. Ma eccu Astrid, vai avanti.

 

Astrid Ornelas : Iè, pensu chì prima di entre in i nutraceutici, vogliu fà qualcosa di chjaru. Cum'è avemu parlatu di sindromu metabolicu. U sindromu metabolicu ùn hè micca, è pensu per se, una malatia o un prublema di salute stessu. U sindromu metabolicu hè un gruppu di cundizioni chì ponu aumentà u risicu di sviluppà altre prublemi di salute cum'è a diabetes, l'ictus è a malatia di u cori. Perchè u sindromu metabolicu ùn hè micca, sapete, un prublema di salute propiu stessu, hè più cusì stu gruppu, sta cullizzioni di altre cundizione, di altri prublemi chì ponu sviluppà in prublemi di salute assai peggiu. Solu per quessa, u sindromu metabolicu ùn hà micca sintomi apparenti stessu. Ma sicuru, cum'è avemu parlatu, cinque fatturi di risichi sò quasi quelli chì avemu discututu: grassu di cintura eccessiva, pressione alta, zuccaru in sangue, trigliceridi altu, HDL bassu, è sicondu i prufessiunali di a salute. À i medichi è i circadori, sapete chì avete u sindromu metabolicu si avete trè di questi cinque fatturi di risichi.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Iè. Tre. Avà, questu ùn significa micca chì si avete, avete sintomi. Comu vecu, era evidenti. Ma aghju da dì à a mo spirimintà quandu qualchissia hà più di trè o trè. Cumincianu à sentu crummy. Ùn si sentenu micca bè. Sò solu chì, sapete, a vita ùn hè micca bona. Hanu solu un generale. Ùn parenu micca bè. Allora è ùn li cunnoscu micca, forse. Ma a so famiglia sapi chì ùn pare micca bè. Cum'è a mamma ùn pare micca bè. Babbu pare bè.

 

Astrid Ornelas : Iè, sì. È u sindromu metabolicu, cum'è aghju dettu, ùn hà micca sintomi apparenti. Ma sapete, aghju avutu un tipu d'andà cù unu di i fatturi di risichi cù u grassu di a cintura, è questu hè induve vi vede e persone cù ciò chì chjamate u corpu in forma di mela o pera, perchè anu un grassu eccessivu intornu à u so abdomen. E ancu s'ellu ùn hè micca tecnicumente cunsideratu un sintomu, hè un fattore chì pò; Pensu chì pò dà una idea à i medichi o à l'altri prufessiunali di a salute chì sta persona chì hè, sapete, hà prediabetes o hà diabete. E, sapete, anu un pesu eccessivu è l'obesità. Puderanu avè un risicu aumentatu di sindromu metabolicu è dunque sviluppà, sapete, s'ellu ùn hè micca trattatu, sviluppà altre prublemi di salute cum'è a malatia di u cori è l'ictus. I guess with that being said; tandu entremu in u nutraceuticu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Mi piace questu, mi piace questu. Ricevemu cose boni, è avemu qualchì infurmazione.

 

Astrid Ornelas : E supponu chì cun questu dettu, entremu in i nutraceutici. Cume, cumu Kenna parlava di ciò chì hè u takeaway? Sapete, simu quì parlendu di sti prublemi di salute, è simu quì parlendu di sindromu metabolicu oghje. Ma chì hè u takeaway ? Chì pudemu dì à a ghjente ? Chì ponu piglià in casa di a nostra discussione ? Chì ponu fà in casa ? Allora quì avemu parechji nutraceuticals, chì aghju scrittu parechji articuli in u nostru blog è fighjatu. 

 

Dr Alex Jimenez DC*:  Pensi, Astrid? Se fighjate à 100 articuli scritti in El Paso, almenu in a nostra zona, sò stati tutti curati da qualcunu. Iè. Va bè.

 

Astrid Ornelas : Iè. Allora avemu parechji nutraceuticals quì chì sò stati investigati. I circadori anu lettu tutti sti studii di ricerca è truvaru chì ponu aiutà in qualchì modu è qualchì forma di migliurà, sapete, u sindromu metabolicu è sti malatie assuciati. Allora u primu chì vogliu discutiri hè a vitamina B. Allora chì sò e vitamini B? Quessi sò quelli chì pudete truvà di solitu inseme. Pudete truvà in a tenda. Li vede cum'è vitamini B-complessi. Puderete vede cum'è un vasu pocu, è dopu vene cù parechje di e vitamini B. Avà, perchè aghju purtatu vitamini B per u sindromu metabolicu? Dunque, unu di i mutivi cum'è i circadori hà truvatu chì unu di elli, pensu, una di e cause di u sindromu metabolicu puderia esse u stress. Dunque, dittu questu, avemu bisognu di avè vitamini B perchè quandu avemu stressatu quandu avemu un ghjornu duru à u travagliu quandu avemu, supponu chì assai di voi sapete, assai cose stressanti in casa o in famiglia, i nostri nervi. sistema vi aduprà sti vitamini B à sustene a nostra funzione nervu. Allora quandu avemu assai stress, avemu aduprà sti vitamini, chì aumenta u stress; sapete, u nostru corpu pruducia cortisol. Sapete, chì serve una funzione. Ma tutti sapemu chì troppu cortisol, troppu stress pò veramente. Pò esse dannusu per noi. Puderà aumentà u nostru risicu di malatie cardiache.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Sapete, cum'è mi ricordu quandu avemu fattu questu, tutte e strade portanu à a cucina in quantu à ritruvà l'alimentu in u vostru corpu. Tutte e strade portanu à a mitocondria quandu si tratta di l'area di a rottura. U mondu di a produzzione di energia ATP hè circundatu è impannillatu cù nicotinamide, NADH, HDP, ATPS, ADP. Tutte queste cose anu una cunnessione cù a vitamina B di ogni tipu. Allora a vitamina B hè in u mutore in a turbina di e cose chì ci aiutanu. Allora hè sensu chì questu era u cima di a vitamina è u più impurtante. È dopu hà alcuni altri punti finali quì nantu à a niacina. Chì ci hè a niacina? Chì avete nutatu quì ?

 

Astrid Ornelas : Ebbè, a niacina hè una altra vitamina B, sapete, ci sò parechje vitamini B. Hè per quessa chì l'aghju quì sottu u so plurale è niacin o vitamina B3, cum'è più cunnisciutu. Un saccu di parechji sò cusì intelligenti. Parechji studii di ricerca anu truvatu chì piglià a vitamina B3 pò aiutà à diminuisce u LDL o u colesterolu cattivu, aiutanu à diminuite i trigliceridi è aumentanu l'HDL. È parechji studii di ricerca anu truvatu chì a niacina, in particulare a vitamina B3, pò aiutà à aumentà HDL da 30 per centu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Incredible. Quandu si vede NADP è NADH, Quessi sò l'N hè a niacina, a nicotinamide. Allora in u compostu biochimicu, a niacina hè quella chì a ghjente hà sappiutu chì quandu pigliate u bonu o quellu chì deve esse, avete stu sensu di flussu è vi face graffià tutta a vostra parte di u vostru corpu, è si senti. bè quandu si scratch perchè ti fa sentu cusì. Giustu, cusì bellu. È questu enormu.

 

Astrid Ornelas : Iè. Iè, è ancu, vogliu solu mette in risaltu un puntu nantu à e vitamini B. I vitamini B sò essenziali perchè ponu aiutà à sustene u nostru metabolismu quandu manghjemu, sapete, carbuidrati è grassi, grassi boni, sicuru, è proteini. Quandu u corpu passa per u prucessu di u metabolismu, cunvertisce questi carbuidrati, grassi è proteini. I prutini si trasformanu in energia, è e vitamini B sò i cumpunenti principali incaricati di fà quessa.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Latini, in a nostra populazione generale, sapemu chì avemu sempre intesu parlà di l'infermiera o di a persona chì dà l'iniezione di vitamina B. Allora avete intesu parlà di queste cose. Diritta. Perchè sì depressu, sì tristu, chì farianu ? Ebbè, sapete ciò chì li injecterebbe B12, nò? Chì sò e vitamini B, nò? È a persona escerebbe cum'è, Iè, è sarianu eccitati, nò? Allora avemu cunnisciutu questu, è questu hè l'elisir di u passatu. Quelli venditori ambulanti, chì avianu e pozioni è lotioni, facianu una vita da dà un complexu di vitamina B. I primi bevande energetichi sò stati prima cuncepiti cù un cumplessu B, sapete, imballaggio di elli. Avà eccu l'affare. Avà chì avemu amparatu chì e bevande energetiche causanu tanti prublemi, chì vultemu à i complexi B per aiutà a ghjente megliu. Allora a seguente vitamina chì avemu quì hè quella chì avemu a D, avemu a vitamina D.

 

Astrid Ornelas : Iè, u prossimu chì vulia parlà hè a vitamina D. Allora ci sò parechji studii di ricerca nantu à a vitamina D è i benefici, i benefici di a vitamina D per u sindromu metabolicu, è cumu aghju discututu cumu e vitamini B sò benefiche per u nostru metabolismu. A vitamina D hè ancu utile per u nostru metabolismu, è pò aiutà à regulà u nostru zuccaru in sangue, essenzialmente u nostru glucose. È chì in sè stessu hè assai impurtante perchè, cum'è unu di i fatturi predisposti di u sindromu metabolicu, u zuccheru in sangue. E sapete, se avete un zuccheru in sangue incontrolatu, pò purtà à, sapete, pò purtà à prediabetes. È s'ellu ùn hè micca trattatu, pò purtà à a diabetes. Dunque, i studii di ricerca anu ancu truvatu chì a vitamina D stessu pò ancu migliurà a resistenza à l'insuline, chì hè quasi una chì pò purtà à a diabetes.

 

Dr Alex Jimenez DC*:  Sapete, solu vulia mette fora a vitamina D ùn hè ancu una vitamina; hè un hormone. Hè statu scupertu dopu à C da Linus Pauling. Quandu l'anu trovu, anu cuntinuatu à chjamà a lettera seguente. OK, cusì postu chì hè un hormone, basta à fighjà. Questa vitamina D particulari o questu hormone tocoferol. Bastamente pò cambià tanti prublemi di metabolismu in u vostru corpu. Parlu di letteralmente da quattru à cinque centu prucessi diffirenti chì truvamu. L'annu passatu era 400. Semu avà quasi 500 altri prucessi biochimichi chì sò affettati direttamente. Ebbè, hà un sensu sensu. Fighjate, u nostru urganu più significativu in u corpu hè a nostra pelle, è a maiò parte di u tempu, curriamu in una sorte di vestiti scarsi, è eramu in u sole assai. Ebbè, ùn avemu micca ragiunatu chì quellu organu particulari pò pruduce una quantità tremenda di energie curative, è a vitamina D face questu. Hè pruduciutu da u sole è attivatu. Ma u mondu d'oghje, ch'è no simu armeni, iraniani, diverse culture in u nordu, cum'è Chicago, a ghjente ùn riceve tantu luce. Allora sicondu i cambiamenti culturali è e persone chjuse chì vivenu è travaglianu in queste luci fluoriscenti, perdemu l'essenza di vitamina D è si malati assai. A persona chì piglia a vitamina D hè assai più sana, è u nostru scopu hè di elevà a vitamina D hè una vitamina solubile in grassu è una chì si incrusta da ellu è hè salvatu in u fegatu cù u grassu in u corpu. Allora pudete alzà lentamente mentre pigliate, è hè dura per ottene livelli tossichi, ma quelli sò à circa centu vinticinque nanogrammi per decilitru chì sò troppu altu. Ma a maiò parte di noi currenu cù 10 à 20, chì hè bassu. Allora, in essenza, alzendu quessa, vi vede chì i cambiamenti di zuccaru in u sangue anu da accade chì Astrid parla. Chì sò alcune di e cose chì avemu nutatu, in particulare a vitamina D? Qualcosa?

 

Astrid Ornelas : Vogliu dì, torneraghju à a vitamina D in un pocu; Vogliu discutiri alcuni di l'altri nutraceuticals prima. OK. Ma quasi a vitamina D hè benefica perchè aiuta à migliurà u vostru metabolismu, è aiuta à migliurà a vostra resistenza à l'insulina, almenu versu u sindromu metabolicu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Et le calcium ?

 

Astrid Ornelas : Allora u calciu va in manu cù a vitamina D, è a cosa chì vulia parlà cù a vitamina D è u calciu inseme. Spessu pensemu à questi cinque fatturi chì avemu citatu prima chì puderanu causà un sindromu metabolicu. Tuttavia, ci hè, sapete, se vulete pensà à questu, cum'è chì sò e cause sottostanti per parechji di sti fattori di risicu? E cum'è, sapete, l'obesità, un stilu di vita sedentariu, e persone chì ùn anu micca eserciziu o attività fisica. Una di e cose chì ponu predispose una persona o aumentà u so risicu di sindromu metabolicu. Lasciami mette u scenariu. E se una persona hà una malatia di u dolore crònicu? E se anu qualcosa cum'è fibromialia? Sò constantemente in u dulore. Ùn volenu micca spustà, perchè ùn volenu micca eserciziu. Ùn volenu micca aggravà questi sintomi. A volte, certi persone anu u dolore crònicu o cose cum'è fibromialia. Andemu un pocu più basicu. Certi pirsuni anu solu u malu di spalle crònicu, è ùn vulete micca travaglià. Allora solu ùn sceglite micca cum'è alcune di queste persone ùn sceglienu micca esse inattivu perchè volenu. Certi di sti pirsuni sò legittimamenti in u dulore, è ci sò parechje studii di ricerca, è questu hè ciò ch'e aghju da ligà in a vitamina D è u calciu cù quella vitamina D è u calciu. Sapete, pudemu pudete piglià inseme. Puderanu aiutà à migliurà u dolore crònicu in certi persone.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Incredible. È tutti sapemu chì u calciu hè una di e cause di spasmi musculari è rilassanti. Tunnellate di ragioni. Andemu in ogni unu di questi. Avemu da avè un podcast solu nantu à a vitamina D è i prublemi in u calciu perchè pudemu andà in fondu. Andemu in fondu, è andemu finu à u genoma. U genoma hè genomica, chì hè a scienza di capisce cumu a nutrizione è i geni ballanu inseme. Allora andemu quì, ma simu un pocu cum'è penetremu lentamente in questu prucessu perchè avemu da piglià a storia pianu pianu. Chì ci hè dopu ?

 

Astrid Ornelas : Allora dopu, avemu omega 3s, è vogliu spiccà in particulare chì parlemu di omega 3s cù EPA, micca DHA. Allora questi sò EPA, chì hè quellu chì hè listatu quì sopra, è DHA. Sò dui tipi essenziali di omega 3. Essenzialmente, sò tramindui assai impurtanti, ma parechji studii di ricerca è aghju fattu ancu articuli nantu à questu anu truvatu chì supponu chì piglià omega 3 specificamente cù EPA, hè solu più superiore in i so benefici chì DHA. È quandu parlemu di l'omega 3, questi ponu esse truvati in i pesci. A maiò parte di u tempu, vulete piglià omega 3; li vede in forma di olii di pisci. È questu torna à ciò chì Kenna hà discututu prima, cum'è seguità una dieta mediterranea, chì si focalizeghja principalmente nantu à manghjà assai pisci. Questu hè induve uttene u vostru ingesta di omega 3, è i studii di ricerca anu truvatu chì l'omega 3 stessi ponu aiutà à prumove a salute di u cori, è ponu aiutà à calà u colesterolu cattivu à u vostru LDL. È questi ponu ancu migliurà u nostru metabolismu, cum'è a vitamina D.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Vulete andà avanti è copre tutte queste cose sottu u fattu chì avemu ancu circà, è quandu avemu trattatu di sindromu metabolicu, avemu trattatu di inflammazioni. Inflamazioni è omegas sò stati cunnisciuti. Allora ciò chì avemu bisognu di fà hè di esaltà u fattu chì l'omega sò stati in a dieta americana, ancu in a dieta di a nanna. È tandu, cum'è di novu, si sentenu torna in u ghjornu chì a nanna o bisnonna vi daria l'oliu di fegato di baccalà. Eppo, u pesciu più altu chì porta omega hè l'aringa, chì hè à circa 800 milligrammi per porzione. U coddu hè u prossimu quandu hè intornu à 600. Ma per via di a dispunibilità, a carta hè assai più dispunibule in certi culturi. Allora tutti avianu l'oliu di fegato di baccalà, è ti facianu chjude u nasu è beie, è sapianu chì era correlatu. Pensanu chì hè un bonu lubricante. Eppuru, era un antiinflamatoriu specificamente cù e persone, è di solitu, nanna chì sapia di questu drittu aiuta cù l'intestini, aiuta l'inflamazioni, aiuta cù l'articuli. Sapianu tutta a storia daretu à questu. Allora andemu in profondità in l'Omega in u nostru podcast dopu. Avemu un altru chì hè quì. Hè chjamatu berberine, nò ? Chì hè a storia nantu à a berberina ?

 

Astrid Ornelas : Ebbè, quasi u prossimu settore di nutraceuticals chì sò elencati quì, berberine, glucosamine, chondroitin, acetil L-carnitine, acidu alfa-lipoic, ashwagandha, quasi tutti questi sò stati ligati à ciò chì aghju parlatu prima di u dolore crònicu è tuttu. di sti prublemi di salute. L'aghju listatu quì perchè aghju fattu parechji articuli. Aghju lettu diversi studii di ricerca chì anu cupertu questi in diversi prucessi è in parechje studii di ricerca cù numerosi participanti. E questi anu abbastanza trovu, sapete, stu gruppu di nutraceuticals quì chì sò listati; questi sò stati ancu ligati per aiutà à riduce u dolore crònicu. Sapete, è cum'è l'aghju discututu prima, cum'è u dulore crònicu, sapete, e persone chì anu fibromialia o ancu cum'è, sapete, andemu un pocu più simplice di e persone chì anu mal di schiena, sapete, queste persone inattive chì anu un stilu di vita sedentariu solu. per via di u so dulore è ponu esse in risicu di sindromu metabolicu. Molti di sti studii di ricerca anu truvatu chì sti nutraceuticals ponu ancu aiutà à riduce u dolore crònicu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Pensu chì u novu hè chjamatu l'acidu alfa-lipoicu. Vegu l'acetil L-carnitina. Avemu da avè u nostru biochimicu residente nantu à u podcast seguente per approfondisce questi. Ashwagandha hè un nome fascinante. Ashwagandha. Dì. Repetite. Kenna, mi pò dì un pocu di ashwagandha è ciò chì avemu statu capace di scopre nantu à ashwagandha ? Perchè hè un nome unicu è un cumpunente chì guardemu, ne parlemu più. Avemu da vultà à Astrid in un secondu, ma li daraghju un pocu di pausa è ti piace, chì Kenna mi dica un pocu di ashwagandha.

 

Kenna Vaughn: Aghju aghjustatu qualcosa nantu à quella berberina.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Oh, bè, vultemu à a berberina. Quessi sò berberine è ashwagandha.

 

Kenna Vaughn: OK, cusì chì a berberina hè statu ancu dimustratu per aiutà à diminuisce l'HB A1C in i malati cù a disregulazione di u zuccheru in sangue, chì tornerà à tuttu u prediabetes è u tipu di dui situazioni di diabete chì ponu accade in u corpu. Allora chì unu hè ancu statu dimustratu per diminuisce quellu numeru per stabilizzà u zuccaru in sangue.

 

Dr Alex Jimenez DC*:  Ci hè una cosa sana chì avemu da avè nantu à a berberina. Ma una di e cose chì avemu fattu in quantu à u sindromu metabolicu hà definitu u primu listinu quì per u prucessu. Allora ci hè ashwagandha è berberine. Allora diteci tuttu di ashwagandha. Inoltre, ashwagandha hè quellu. Allora in quantu à u zuccaru in u sangue, l'A1C hè u calculu di zuccaru in sangue chì vi dice esattamente ciò chì u zuccheru in sangue face in circa trè mesi. A glicosilazione di l'emoglobina pò esse misurata da i cambiamenti moleculari chì succedenu in l'emoglobina. Hè per quessa chì l'emoglobina A1C hè u nostru marcatore per determinà. Allora quandu l'ashwagandha è a berberina si riuniscenu è utilizanu queste cose, pudemu cambià l'A1C, chì hè u tipu di trè mesi cum'è u fondu storicu di ciò chì succede. Avemu vistu cambiamenti in questu. È questu hè una di e cose chì facemu avà in quantu à i dosaggi è ciò chì facemu. Avemu da andà sopra, ma micca oghje perchè hè un pocu più cumplessu. I fibri solubili sò stati ancu cumpunenti di e cose. Allora avà, quandu avemu trattatu di fibri sulubbili, perchè parlemu di fibri sulubbili ? Prima di tuttu, hè l'alimentu per i nostri bug, cusì avemu da ricurdà chì u mondu probioticu hè qualcosa chì ùn pudemu micca scurdà. People bisognu di capisce chì, però, chì probiotics, s'ellu hè u Lactobacillus o Bifidobacterium ceppi, s'ellu hè un intestinu chjucu, intestinu grossu, principiu di u intestinu chjucu, ci sò diversi batteri à a fine di vede ghjuntu à u spinu. Allora chjamemu cusì u locu induve e cose surtenu. Ci sò batteri in ogni locu à diversi livelli, è ognunu hà u scopu di scopre quellu. Ci hè vitamina E è tè verde. Allora dimmi, Astrid, di sta dinamica in quantu à u tè verde. Chì avemu notu in quantu à u sindromu metabolicu?

 

Astrid Ornelas : OK. Allora u tè verde hà assai benefici, sapete? Ma, sapete, certi ùn li piace micca u tè, è certi sò più in caffè, sapete? Ma s'è vo vulete entre in beie tè, sapete, sicuru per via di i so benefici per a salute. U tè verde hè un excelente postu per inizià è in quantu à u sindromu metabolicu. U tè verde hè statu dimustratu per aiutà à migliurà a salute di u core, è pò aiutà à sminuisce questi fatturi di risichi chì appartenenu à u sindromu metabolicu. Pò aiutà, sapete, parechji studii di ricerca chì anu truvatu chì u tè verde pò aiutà à calà u colesterolu, u colesterolu cattivu, LDL.

 

Dr Alex Jimenez DC*: U tè verde ci aiuta cù u nostru grassu di a pancia?

 

Astrid Ornelas : Iè. Ci hè unu di i benefici di u tè verde chì aghju lettu. Piuttostu unu di quelli chì probabilmente hè più cunnisciutu per u tè verde pò aiutà cù a perdita di pisu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Oh dieu. Dunque, in fondu, acqua è tè verde. Eccu, ragazzi. Eccu tuttu. Limitemu a nostra vita chì sò ancu, vogliu dì, avemu scurdatu ancu a cosa più putente. Hè cura di quelli ROS, chì sò spezie di l'ossigenu reattivu, i nostri antioxidanti, o oxidanti in u nostru sangue. Dunque, basta à squelchà è li tira fora è rinfriscà u so frescu è impedisce ancu u deterioramentu normale chì succede o u deterioramentu eccessivu chì si trova in a rottura di u metabolismu normale, chì hè un subproduttu chì hè ROS, e spezie di l'ossigenu reattivu sò salvatichi, pazzi. oxidanti, chì avemu un nome pulito per e cose chì i squashes è i calma è i mette in l'ordine chì chjamanu antioxidanti. Allora e vitamini chì sò antioxidanti sò A, E è C sò ancu antioxidanti. Allora quelli sò strumenti potenti chì avemu trattatu mentre bassu u pesu di u corpu. Liberemu assai tossine. È cum'è u tè verde si mette in squirt, squelch them, cools, and gets out of gear. Guess induve l'altru organu chì aiuta cù tutta a pruduzzione di insuline hè, chì sò i rini. I rini sò lavati cù tè verde è poi aiuta ancu. Aghju nutatu chì una cosa chì ùn avete micca fattu, Astrid, hè fatta articuli nantu à a curcuma, nò ?

 

Astrid Ornelas : Oh, aghju fattu assai articuli nantu à a curcuma. Sò perchè, da a lista chì hè quì sopra, a curcuma è a curcumina sò probabilmente cum'è unu di i mo nutraceutici preferiti per parlà.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Iè, hè cum'è rosicà una radica è un paru di volte.

 

Astrid Ornelas : Iè, ne aghju un pocu in u mo friddu avà.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Iè, toccu quella curcuma, è pudete perde un dito. Chì hè accadutu à u mo dettu ? Avete avvicinatu u mo curcuma? A radica, nò? Allora. Allora diteci un pocu di e proprietà di curcuma è curcumin in quantu à u sindromu metabolicu.

 

Astrid Ornelas : OK. Aghju fattu parechji, sapete, assai articuli nantu à curcuma è curcumin. È avemu ancu discututu chì prima, è parechji di i nostri podcasts passati è curcuma hè chì u giallu giallu puderia pare aranciu à certi persone, ma hè di solitu chjamatu una radica gialla. È hè assai populari in a cucina indiana. Hè ciò chì hè unu di l'ingredienti principali chì truverete in curry. E curcumin, abbastanza sicura chì alcuni di voi anu intesu parlà di curcumin o curcuma, sapete? Chì ci hè a diffarenza ? Ebbè, a curcuma hè a pianta fiorita, è hè a radica. Manghjemu a radica di curcuma, è a curcumina hè solu l'ingredientu attivu in a curcuma chì dà un culore giallu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Ragazzi, ùn lasciaraghju nunda, ma u tipu di cima di curcumin è prudutti di curcuma esse dispunibule per i so pazienti perchè ci hè una differenza. Certi sò pruduciuti cù littiralmenti, vogliu dì, avemu avutu solventi, è cù a manera di ottene e cose è di curcumin è curcuma o ancu cose cum'è cocaine, avete aduprà un distillatu. OK ? È s'ellu hè acqua, acetone, benzene, OK, o una sorta di subproduttu, sapemu oghje chì u benzene hè utilizatu per processà parechji tipi di supplementi, è certe cumpagnie utilizanu benzene per ottene u megliu da a curcuma. U prublema hè chì u benzene produce cancer. Dunque, avemu da esse assai attenti à quali cumpagnie usemu. Acetone, imagine chì. Dunque, ci sò prucessi chì sò in u locu per estrae u curcuma bè è chì sò benèfichi. Allora truvà curcuma adattata, tutti i curcuma ùn sò micca listessi. È questu hè una di e cose chì duvemu valutà postu chì hà tanti prudutti in u mondu chì corre veramente pazza per pruvà à trasfurmà a curcuma è precisamente, ancu s'ellu hè l'ultima cosa chì avemu discututu oghje nantu à u nostru sughjettu. Ma hè una di e cose più impurtanti oghje. Ùn avemu mancu capitu l'aspirina. Sapemu chì funziona, ma a magnitudine tutale di questu hè ancu da esse dettu. Tuttavia, a curcuma hè in a stessa barca. Amparamu tantu nantu à questu chì ogni ghjornu, ogni mese, studii sò pruduciuti nantu à u valore di a curcuma in a dieta naturale, cusì Astris hè in sintonia nantu à u scopu di questu. Allora sò sicuru ch'ella ci purterà più di questu, nò ?

 

Astrid Ornelas : Ié benintesa. 

 

Dr Alex Jimenez DC*: Allora pensu chì ciò chì pudemu fà oghje hè quandu guardemu questu, vogliu dumandà à Kenna, quandu guardemu un sindromu metabolicu da e presentazioni di sintomi o ancu da studii di laboratoriu. A cunfidenza di sapè chì N uguali unu hè unu di i cumpunenti essenziali chì avemu avà in a medicina funziunale è e pratiche di benessere funziunale chì assai medichi di medicina fisica facenu in u so scopu di pratica. Perchè in i prublemi metabolichi, ùn pudete micca alluntanà u metabolismu da u corpu. U metabolismu succede in un prublema di spalle? Avemu nutatu una correlazione cù e ferite in u spinu, u mal di schiena, i prublemi di spalle, i disordini cronici di u ghjinochju, i disordini musculoskeletali di l'articulazione cronica è u sindromu metabolicu. Allora ùn pudemu micca stuzzicà. Allora diteci un pocu, Kenna, cum'è chjudemu oghje un pocu di ciò chì un paziente pò aspittà quandu vene à u nostru uffiziu, è si mette in un tipu di "Oops, avete u sindromu metabolicu". Allora boom, cumu si tratta ?

 

Kenna Vaughn: Vulemu cunnosce u so sfondate perchè, cum'è avete dettu, tuttu hè cunnessu; tuttu hè in prufundità. Ci sò ditaglii chì vulemu cunnosce tuttu per pudè fà quellu pianu persunalizatu. Allora una di e prime cose chì facemu hè un questionariu assai longu da Living Matrix, è hè un grande strumentu. Piglia un pocu di tempu, ma ci dà assai insight in u paziente, chì hè grande perchè ci permette, cum'è aghju dettu, di scavà in profonda è capisce, sapete, traumi chì puderianu accadutu chì portanu à l'infiammazione. , Chì cumu Astrid dicia allora porta quellu stilu di vita sedentariu, chì poi porta à stu sindromu metabolicu o solu un tipu di strada. Allora una di e prime cose chì facemu hè di fà quellu longu questionariu, è dopu ci si mettemu è vi parlemu unu à unu. Custruemu una squadra è ti facemu parte di a nostra famiglia perchè sta roba ùn hè micca faciule da passà da sola, cusì u più successu hè quandu avete quella famiglia unita, è avete quellu sustegnu, è pruvemu à esse quellu per tu.

 

Dr Alex Jimenez DC*: Avemu pigliatu sta informazione è capitu chì era assai cumplessu cinque anni fà. Era sfida. 300 questionnaire di 300 pagine. Oghje avemu un software chì pudemu capisce. Hè sustinutu da l'IFM, l'Istitutu di Medicina Funziunale. L'Istitutu di Medicina Funziunale hà avutu u so urighjini annantu à l'ultima dicada è hè diventatu assai populari, cumprendendu a persona sana cum'è un individuu. Ùn pudete micca separà un globu ocularu da u tipu di u corpu perchè ùn pudete micca separà u metabolismu da tutti l'effetti chì hà. Una volta chì quellu corpu è quellu alimentu, quellu nutraceuticu chì nutriente entra in u nostru corpu. Da l'altra parte di a nostra bocca ci sò questi picculi cose chì pesanu chjamati cromusomi. Sò spinning, è churning, è creanu enzimi è proteine ​​​​basatu nantu à ciò chì l'alimentemu. Per sapè ciò chì succede, avemu da fà un quistionariu elaboratu nantu à a spiritualità di u corpu mentale. Porta in a meccanica di a digestioni nurmale, cumu l'intricatu travaglia, è cumu l'esperienza di vita generale succede in l'individuu. Allora, quandu avemu cunsideratu Astrid è Kenna inseme, avemu un tipu di calculà u megliu approcciu, è avemu un prucessu adattatu per ogni persona. Chjamemu l'IFM unu, dui è trè, chì sò dumande cumplessu chì ci permettenu di dà una valutazione dettagliata è un spartimentu precisu di induve a causa pò esse è i nutraceuticals i nutrienti nutrienti chì avemu focu annantu. Ti spingemu a direzzione ghjusta à u locu induve importa in a cucina. Finimu per insignà à voi è à i vostri membri di a famiglia cumu si alimenta per pudè esse bè à quelli genomi genetichi, chì site, cum'è dicu sempre, ontogenia, ricapitulate a filogenesi. Semu quellu chì simu da u passatu à u populu, è quelli persone anu un filu trà noi è u mo passatu, è tutti quì sò passati. È questu hè a nostra genetica, è a nostra genetica risponde à l'ambiente. Allora s'ellu si va in u sudu veloce o espostu o predispostu, avemu da discutiri quelli, è andemu à entre in u mondu di a genomica prestu in questu prucessu mentre andemu più in u prucessu di u sindromu metabolicu. Allora vi ringraziu tutti per avè ascoltu nantu à noi è sapemu chì pudemu esse cuntattati quì, è vi lasceranu u numeru. Ma avemu Astrid quì chì face ricerche. Avemu una squadra stabilita da parechje persone chì vi ponu dà a megliu infurmazione chì vi appiega; N hè uguale à unu. Avemu Kenna quì chì ci hè sempre dispunibule è simu quì à cura di e persone in a nostra bella cità di El Paso. Allora vi ringraziu di novu, è aspettate u podcast seguenti, chì probabilmente serà in e prossime ore. Hè scherzu. Va bè, ciao, ragazzi. 

Fotobiomica è Salute Gut: Part 2 | El Paso, TX (2021)

Fotobiomica è Salute Gut: Part 2 | El Paso, TX (2021)

I MUVRINI

lu artìculu pricidenti hà parlatu di cumu a fotobiomodulazione o a terapia laser bassa pò aiutà à migliurà u microbioma intestinale. L'articulu d'oghje dà un sguardu in profondità cumu a fotobiomica pò furnisce u putenziale terapeuticu à l'intestinu. Quandu si tratta di l'intestinu, un individuu deve piglià cura. Fornitu cù un alimentu sanu è nutrizionale chì alimenta i boni batteri darà risultati eccezziunali cum'è più energia in tuttu u ghjornu, a sensazione di esse pienu, perdita di pisu è funzione cerebrale sana. Manghjendu sti cibi nutrizionale, u corpu pò sentu bè; in ogni modu, quandu i batteri dannosi entranu in ghjocu è cumincianu à attaccà l'intestinu, face chì u microbioma intestinale hà ogni tipu di prublemi chì ponu turnà in u dulore crònicu. Alcune di e malatie ponu esse intestine leaky, IBS, è inflammazioni, per nome uni pochi. Quandu questi patogeni dannosi affettanu l'intestinu, pò causà à u corpu à ùn funziunà micca bè è sminuisce a capacità di una persona per andà in a so vita di ogni ghjornu.

A fotobiomodulazione travaglia cù l'intestinu

 

 

Allora cumu funziona a fotobiomodulazione cù a microbiota intestinale? Studi di ricerca mostranu chì quandu a fotobiomica hè applicata à l'intestinu, a bassa lunghezza d'onda laser pò aiutà à riequilibrà ciò chì succede à l'intestinu è mantene a diversità in a microbiota intestinale. Puderà sustene una produzzione sana di metaboliti vitali, è a diversità pò aiutà l'intestinu à ottene parechje battìri dannosi chì causanu troppu prublemi in l'intestinu. Micca solu questu, ma a terapia di fotobiomodulazione chì affetta l'intestinu, direttamente è indirettu, li dà un mimicry di u clock circadianu da u cervellu. Siccomu u cervellu è l'intestinu sò cunnessi cù u cervellu dendu segnali à a microbiota intestinale per regulà è pruduce i metaboliti batterichi.

 

A cunnessione Brain-Gut

 

 

A cunnessione di u cervellu è di l'intestinu hè più di cumunicazione bidirezionale coherente trà u cervellu è l'intestinu. Studi Studii chì a cunnessione di l'intestinu è u cervellu assicura u mantenimentu propiu di l'omeostasi gastrointestinali è hà parechje effetti nantu à a motivazione è e funzioni cognitive in u corpu. Quandu a inflamazioni vene à ghjucà in u gut; in ogni modu, pò influenzà l'intestinu per ùn travaglià bè è disturbà i signali chì riceve da u cervellu è viceversa. Quandu ci hè una disrupzione in a diversità bacteriana in l'intestinu, pò diminuite u ritmu circadianu di u cervellu. A disrupzione di a diversità bacteriana di l'intestinu pò ancu riduce l'absorzione di vitamina D in u trattu gastrointestinali, pruvucannu inflammazioni è aumentendu l'effetti di e proprietà autoimmune chì u corpu hà sperimentatu.

 

Vitamina D è Fotobiomica

 

 

I so studii anu dimustratu chì a vitamina D ghjoca un rolu essenziale in a salute di l'osse è a regulazione di a inflamazioni gastrointestinali. Questu hè enormu postu chì a vitamina D hà proprietà antiinflamatorii è pò attenuà l'effetti di a malatia di Crohn, a colitis ulcerative è l'IBD o l'intestione inflamatoria d.e malatie. A vitamina D hà assai proprietà benefiche perchè pò aiutà à migliurà u sistema immune di u corpu è hà proprietà antiinflamatorii. Qualchidunu chì piglia a vitamina D in forma di supplementu o di forma alimentaria cum'è parte di u so rituale di ogni ghjornu hà da nutà chì anu più energia in u so sistema è si sentenu bè in generale. Hè perchè a vitamina D pò mudificà l'integrità di a cellula epiteliale in l'intestinu è aumentà a cumpusizioni è a risposta immune à u microbioma intestinale. Quandu vitamina D è fotobiomica sò cumminati, pò restaurà i receptori di vitamina D in l'intestinu è pruvucarà megliurenze à l'immunità di u corpu è a salute di l'osse è sminuisce l'effetti inflamatorii chì causanu danni à u corpu.

 

U Neru Vagus

 

 

Un altru fattu unicu chì a fotobiomodulazione pò aiutà hè chì pò migliurà i nervi vagus in u core. Siccomu u cervellu è l'intestinu sò cunnessi, mostra chì a fotobiomica pò aiutà à u cervellu diminuendu i receptori di inflammazioni chì disturbanu a cunnessione cervellu-intestinu è causanu prublemi à u corpu. U nervu vagus hè una parte di sta cunnessione postu chì manda l'infurmazioni avanti è avanti da u cervellu à l'intestinu. Studi Studii chì u nervu vagus hè rapprisintatu cum'è u cumpunente principale di u sistema nervu parasimpaticu. Questu significa chì u nervu vagu pò vigilà parechje funzioni di u corpu cruciali, cumprese l'invio d'infurmazioni trà u cervellu è l'intestinu. Micca solu questu, ma u nervu vagu rapprisenta un ligame essenziale à e risposti neurologichi è inflammatorii à u corpu. Quandu l'infiammazione affetta l'intestinu è i nervi vagi, pò disturbà i signali à u cervellu, aggravendu a inflamazioni è ferendu u corpu. Trattamenti cum'è a fotobiomodulazione ponu indirizzà u nervu vagus è aiutanu à aumentà u tonu vagale in u corpu è inibisce a produzzione di citochine. 

 

I 4 R

 

 

Quandu u corpu hè affettatu da a inflamazioni, trattàEnti pò aiutà u corpu sentite un pocu megliu è cuminciate à ricuperà. Cù a terapia di fotobiomodulazione è l'alimenti naturali chì sò benèfichi per l'intestinu ponu rinvià l'equilibriu di un modu di vita sana à una persona. Per un intestinu megliu, i medichi anu cunsigliatu i 4 per a salute intestinali.

 

U Primu R: Eliminate

RIMUVE- L'eliminazione di l'alimenti chì una persona hà una sensibilità alimentaria o una reazione allergica pò aiutà à attenuà l'effetti di a inflamazioni à l'intestinu. Quessi ponu esse l'alimenti cumuni cum'è i latticini è u granu o l'alimenti trasfurmati chì cuntenenu grassi elevati è zuccheri aghjuntu.

 

U Siconda R: Sustituisce

sustituiri- Per rimpiazzà l'alimentu trasfurmatu cù l'alimentu sanu è nutrizionale chì hè chjapputu cù e vitamini è minerali necessarii pò dà à u corpu più energia è mette a persona in un bon umore. Cusì, aiutendu l'intestinu à pruduce più enzimi per digerirà l'alimenti nutrizionali.

 

U Terzu R: Reinoculate

REINOCULATE- L'aghjunzione di prebiotici è probiotici in u vostru prucessu di ricuperazione pò aiutà à migliurà a bacteria benefica in l'intestinu. L'alimentu fermentatu hè un bonu modu per uttene i probiotici è prebiotici necessarii in l'intestinu.

 

A Quarta R: Riparazione

riparà- Manghjendu certi cibi chì ponu aiutà à riparà u rivestimentu intestinale in a microbiota intestinale assicura chì l'infiammazione ùn si stende micca per u stress intestinale. Adding food fermentated, butyric acid, L-glutamine è aloe vera in a dieta di una persona hè eccellente in a riparazione intestinale.

 

cunchiusioni

In generale, a salute intestinale hè essenziale per u corpu umanu perchè aiuta u corpu à funziunà bè. Cù l'aiutu di a fotobiomodulazione, pò aiutà à u prucessu di ricuperazione. Siccomu a fotobiomica furnisce sempre risultati eccellenti per trattà i malati cù inflammazioni, hè necessariu di cumminà l'alimenti sanu, nutrizionali è i supplementi adattati in u modu di vita di ogni ghjornu per chì u corpu ùn hà micca malati specifichi cum'è inflammazioni. Questa nova cumminazione hà apertu e porte à parechje novi strade di trattamenti efficaci per l'inflamazioni è migliurà a salute generale è u benessere di u corpu.

 

Da vede:

Breit, Sigrid, et al. "Vagus Nerve cum'è Modulator of the Brain-Gut Axis in Psychiatric and Inflammatory Disorders". Fruntieri in Psichiatria, Frontiers Media SA, u 13 di marzu di u 2018, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5859128/.

 

Carabotti, Marilia, et al. "L'asse Gut-Brain: Interazioni trà i Sistemi Nervosi Enterichi Microbiota, Centrale è Enterichi". Annali di Gastroenterologia, Società Ellenica di Gastroenterulugia, 2015, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4367209/.

 

Craig, Ian. "I 4 R di a Salute Gut". L'Istitutu Nutrizionale, 28 Maghju 2018, thenutritionalinstitute.com/resources/blog/292-the-4-rs-of-gut-health.

 

Silverman, Robert G. "Photobiomics: A Look to the Future of Combined Laser and Nutrition Therapy". Ecunumia Chiropratica, 5 Ottobre 2021, www.chiroeco.com/photobiomics/.

 

Tabatabaeizadeh, Seyed-Amir, et al. "Vitamina D, a Microbioma Gut è Malattia Inflamatoria di l'intestine". Journal of Research in Medical Sciences: U Ufficiale Journal of Isfahan University of Medical Sciences, Medknow Publications & Media Pvt Ltd, 23 Aostu 2018, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6116667/.

Légales

Fotobiomica è Salute Gut: Part 1 | El Paso, TX (2021)

Fotobiomica è Salute Gut: Part 1 | El Paso, TX (2021)

I MUVRINI

U corpu hà una varietà di funzioni chì travaglianu simultaneamente per assicurà chì funziona bè. Da u sistema musculoskeletal finu à u sistema endocrinu, u corpu hà boni batteri chì facenu chì ogni sistema funziona cum'è deve esse. In ogni casu, qualchì volta una ferita o un fattore autoimmune vene à ghjucà quandu affetta u corpu, facendu chì una persona sente u dolore o ùn funziona micca bè. Parechji rimedii è trattamenti ponu aiutà u corpu ammintendu l'effetti dannosi chì provocanu diversi prublemi cum'è inflammazioni, IBS, intestini perdite, è assai più. Unu di i trattamenti chì i medichi anu utilizatu per aiutà i pazienti hè a fotobiomodulazione o a terapia laser bassa.

 

Fotobiomodulazione Spiegata

 

A terapia laser bassu o fotobiomodulazione hè quandu u corpu hè espostu à un laser friddu in l'area affettata. A lunghezza d'onda laser dirige l'area attraversu a pelle à i mitocondriali. I so studii anu dimustratu chì a meccanica di fotobiomodulazione pò aiutà u corpu à u nivellu moleculare, cellulare è di tissutu chì causanu sollievu terapeuticu. Quandu espunutu per u trattamentu, a lunghezza d'onda laser pò aiutà à dà l'area ferita di u corpu di sollievu chì pò durà per ore à mesi cù trattamentu regulare. 

Benefici di a fotobiomodulazione

 

Un altru studiu chjappu chì a fotobiomodulazione pò guarisce è stimulàu tessulu di u corpu, cusì alleviate u dolore è l'infiammazione, facendu chì u microbioma cambie in u corpu. U studiu ammenta ancu chì a fotobiomica pò affettà indirettamente u microbioma è pruvucarà battìri dannosi o inflammazioni per arrestà, facendu chì u corpu iniziu u so sistema immune. Un studiu hà ancu trovu chì ancu s'è a fotobiomodulazione hè stata largamente accettata per trattà u malu di spalle, pò esse assai efficace quandu si modula u microbioma intestinale. Questu significa chì quandu a fotobiomodulazione è a terapia nutrizionale sò cumminati, ponu aiutà à trattà i prublemi intestinali, u tonu vagale bassu è l'autoimmunità in u corpu.

 

U Sistema Gut

 

U microbioma intestinale hè unu di i biomi impurtanti in u corpu chì ghjucanu un rolu enormu. A microbiota intestinale pò aiutà u corpu internu regulendu u so metabolismu è pruteggendu da i patogeni nocivi; cusì, una flora intestinale sana hè principalmente rispunsevuli di a salute generale di un individuu. I so studii anu dimustratu chì a microbiota intestinale comprende dui phyla significativi, chì sò Bacteroidetes è Firmicutes. U studiu ammenta ancu chì un microbioma intestinale normale pò aiutà à mantene l'integrità strutturale di a barriera di a mucosa intestinale, l'immunomodulazione è metabolizà i xenobiotici.

U Microbioma di l'intestinu

 

Siccomu u microbioma intestinale assicura chì u corpu hè sanu, qualchì volta i patogeni indesiderati ponu influenzà l'intestinu, disturbendu u corpu. Studi Studii chì a microbiota intestinale pò assicurà l'omeostasi mentre ricunnosce l'epitopi bacteriali in l'epiteliali intestinali è e cellule immune di a mucosa. Ma quandu i batteri dannosi invadenu l'intestinu, sia per sensibilità alimentaria sia per fatturi autoimmune, l'intestinu piglia un pesante peghju, facendu chì u corpu si sente malatu. Questi fattori ponu causà inflammazioni di u corpu, intestini perdite, o IBS, facendu cusì chì l'individuu sente u dolore s'ellu ùn hè micca trattatu, causendu più prublemi.

 

cunchiusioni

In generale, i medichi chì utilizanu a fotobiomodulazione nantu à l'intestinu hè benefica in u benessere generale di u corpu. A fotobiomica anu dimustratu effetti terapèuti straordinarii per mira à l'area inflamata è migliurà a zona aumentendu l'anticorpi per cumbatte l'infiammazione è riducendu i danni di u muru gastrointestinali. Utilizendu a fotobiomodulazione è a terapia di l'alimentariu naturali inseme, u corpu pò ricuperà rapidamente è ottene u benessere generale.

 

Da vede:

Hamblin, Michael R. "Photobiomodulation or Low-Level Laser Therapy". Journal of Biophotonics, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, Dicembre 2016, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5215795/.

 

Jandhyala, Sai Manasa, et al. "U rolu di a microbiota intestinale normale". World Journal of Gastroenterology, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, 7 d'aostu 2015, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26269668/.

 

Liebert, Ann, et al. "'Fotobiomica': Puderà a Luce, cumpresa a Fotobiomodulazione, Alterà u Microbioma?" Fotobiomodulazione, Fotomedicina è Chirurgia Laser, Mary Ann Liebert, Inc., Editori, nuvembre 2019, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6859693/.

 

Sekirov, Inna, et al. "Gut Microbiota in Salute è Malatie". Rissorse fisiologichi, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, 9 lugliu 2010, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20664075/.

 

Silverman, Robert G. "Photobiomics: A Look to the Future of Combined Laser and Nutrition Therapy". Ecunumia Chiropratica, 5 Ottobre 2021, www.chiroeco.com/photobiomics/.

 

Légales

L'efficacità di a terapia laser bassu | El Paso, TX (2021)

L'efficacità di a terapia laser bassu | El Paso, TX (2021)

In u mondu sanu, u dolore, in particulare u dolore crònicu, hè diffusa à un individuu. Quandu u corpu passa per una quantità tremenda di attività, i tessuti musculari si strapparanu è strapparanu per rinfurzà u corpu per a prossima attività chì supera. Ma quandu i tessuti musculari si strappanu è causanu dolore à u corpu, pò piglià una settimana o ancu mesi per u tissutu per ricuperà. Parechji trattamenti di ricuperazione ponu aiutà à allevà u dulore chì una persona hè, è unu di i trattamenti di ricuperazione chì a maiò parte di i medichi utilizanu hè a terapia laser bassa.

 

Terapia Laser Bassu è Dolore Musculoskeletal

 

I medichi anu utilizatu a terapia laser bassu per aiutà i pazienti à allevà u dolore è à riparà u tissutu musculare in l'area affettata di u corpu. I studii anu truvatu chì l'effetti di a terapia laser bassa anu un impattu pusitivu nantu à a zona trattata. U studiu hà dimustratu chì u trattamentu laser bassu hà aiutatu à allevà u dulore è hà prumove a riparazione di tissuti. L'effetti di a bassa lunghezza d'onda di laser anu rinfurzatu u prucessu di guariscenza favurendu a proliferazione di e cellule, causendu un sollievu di u dolore. Unu di i modi efficaci chì a terapia laser bassa hè benefica per u corpu hè di allevà u dolore musculoskeletal. 

 

 

U dulore musculoskeletal hè una varietà di prublemi in u corpu. Da u dulore musculare à a fibromialia, pò fà chì una persona perde l'attività di ogni ghjornu, causannu to manca u travagliu o a scola. I so studii anu dimustratu chì quandu un paci hè andatu per una terapia laser bassu, l'effetti da a lunghezza d'onda laser ponu riduce a inflamazioni è l'edema in l'area affettata. I studii ancu mostranu chì l'effetti di a luce laser sò fotochimichi è micca termali. A lumera laser pruvucarà un cambiamentu biochimicu in u corpu, facendu chì i fotoni da l'area affettata sò assorbiti, cusì attivendu un cambiamentu chimicu in a zona.

 

Usi efficaci di a terapia laser bassa

 

 

Altri studii ancu mostra chì u bassu laser walunghezza triggers alterazioni chimichi è putenziali benefici biochimici à u corpu umanu. Questu significa chì, se una persona soffre di u dulore crònicu quandu andate per u trattamentu laser bassu, u laser pò alleviate i sintomi di u dolore crònicu è ancu e cundizioni artrosi. Un altru usu efficace di a terapia laser bassu hè chì pò supprime u putenziale di MMP o di a membrana mitocondriale in u neutronu DRG mentre riduce a produzzione di adenosina trifosfatu o ATP in u corpu. In altri palori, l'effetti di a terapia laser bassu ponu suppressione è riduce i receptori di inflammazioni in u corpu, pruvucannu cusì risultati à longu andà chì duranu per anni, migliurà a guariscenza di tissuti.

 

Un altru modu efficaci di a terapia di laser bassu hè benefica hè chì pò esse cumminata cù esercizii di luce cum'è un basi di riabilitazione. Studi anu truvatu chì a cumminazzioni di terapia laser bassu è eserciziu hà meritu. Quandu un individuu combina stretchi è terapia laser bassu cum'è parte di a so riabilitazione, i dati mostranu una riduzione di i sintomi di u dolore è a fatigue in u corpu.

 

cunchiusioni

 

In tuttu, l'effetti efficaci di a terapia laser bassu sò benefica per riducendu a inflamazioni è ammortizzanu i receptori di u dolore in u corpu. Siccomu u dulore crònicu hè in u mondu sanu è pò causà effetti dannosi à u corpu, l'usu di a terapia laser bassu pò sminuisce i receptori di u dolore. Avè trattamenti di terapia laser bassu cum'è parte di u so regime di ogni ghjornu è esercizii ligeri per qualchissia cù u dolore crònicu pò fà u so corpu in muvimentu senza dolore. Siccomu u corpu passa per tantu, avè una terapia laser bassa hè unu di i numerosi trattamenti di ricuperazione chì ponu furnisce risultati longu è prumove u benessere generale. 

 

Da vede:

Cotler, Howard B., et al. "L'usu di Laser Therapy Low Level (LLLT) per u Dolore Musculoskeletal". MOJ Ortopedia è Reumatologia, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, 9 di ghjugnu 2015, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4743666/.

 

Dima, Robert, et al. "Rivista di Literatura nantu à i Beneficii di Terapia Laser di Bassu Livellu per u Controlu di u Dolore Nonfarmacologicu in u Dolore Crònicu è l'Artrosi". Terapie Alternative in Salute è Medicina, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, 24 Settembre 2018, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28987080/.

 

Enwemeka, Chukuka S., et al. "L'Efficacia di Laser Low-Power in Tissue ... - Laser Medical." Medical Summus Laser, 2004, medical.summuslaser.com/data/files/77/1585165534_SpHfd8kFyVara63.pdf.

 

Kingsley, J. Derek, et al. "Laser Therapy Low Level cum'è Trattamentu per u Dolore Crònicu". Frontiers, Frontiere, 19 d'aostu di u 2014, www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphys.2014.00306/full.

Low Laser Therapy Beneficii per Ruptured Achille Tendon | El Paso, TX

Low Laser Therapy Beneficii per Ruptured Achille Tendon | El Paso, TX

Unu di i tendini più cumuni in u corpu chì si ferite hè u tendinu d'Achille, è questu tendinu tende à rupture quandu una persona face sport di recreazione. A maiò parte di a ghjente hà optatu per u trattamentu per u so tendinu d'Achille per via di a cirurgia; in ogni modu, a terapia laser bassu pò aiutà à u tendinu d'Achille à ricuperà un pocu più veloce mentre furnisce proprietà benefiche durante u trattamentu. A terapia laser bassa hà effetti pusitivi nantu à l'area affettata induve u dulore reside è hà aiutatu à u prugressu di u prucessu naturali di guariscenza di u corpu. 

 

Tendone d'Achille è sintomi

U tendinu d'Achille hè un forte cordone fibru cunnessuted in u spinu di i musculi di u vitellu à l'ossu di u talone. Quandu una persona faci sport di recreazione, u tendinu d'Achille si stende durante l'attività. In ogni casu, quandu u tendinu d'Achille hè troppu allungatu durante l'eserciziu, pò rupture cumpletamente o parzialmente, secondu a quantità di forza chì u corpu hè sottumessu.

 

Certi di i sintomi di un Achille rottu includenue:

 

  • Una sensazione d'esse calciatu in u vitellu
  • Un sonu popping o snapping induve a ferita hè accaduta.
  • Dolore è gonfiore vicinu à u talone.
  • L'incapacità di piegà u pede versu u pede
  • L'incapacità di stà nantu à i pedi

 

Quandu questi sintomi sò in u tendinu d'Achille, hè dovutu à a mancanza di flussu di sangue chì u corpu ùn hè micca furnitu. Studi anu truvatu chì quandu u tendinu d'Achille hè ruptured, hè una ferita severu per via di l'approvvigionamentu di sangue scarsu, è puderia piglià settimane o ancu mesi prima ch'ellu sia guaritu sanu.

 

Trattamenti Low Laser è Beneficii

I Pacienti cù un tallone d'Achille rottu ponu uttene una terapia laser bassa per aiutà à allevà u dulore da u tendinu rottu. Studi truvati chì quandu i pazienti sò trattati cù a terapia laser bassu hà dimustratu risultati benefizii. I risultati dimustranu cumu l'applicazione di u trattamentu laser bassu hè assai efficace. A terapia furnisce un sollievu cunsiguenti da u dulore di a funzione di u mutore à u talone mentre furnisce ancu proprietà antiinflamatorii à l'area affettata. Ciò chì questu hè chì u laser di bassa intensità si cuncentra nantu à i marcatori inflamatori di l'area affettata, cusì furnisce un flussu di sangue aumentatu (angiogenesi) in l'area trattata è diminuendu a inflamazioni. Terapia laser bassa pò ancu aiutà à accelerà è rinfurzà a riparazione di u tendinu d'Achille feritu cù sessioni di trattamentu frequenti.

 

cunchiusioni

In generale, u tendinu d'Achille hè unu di i tendini più frequenti chì si rompe quandu una persona face sport di recreazione. U prucessu di guariscenza pò piglià à circa una settimana à un mesi per chì u tendinu guarisce bè. Ma per via di una terapia laser bassa, u tendinu d'Achille pò esse riparatu mentre furnisce sollievu da l'infiammazione è rinfurzendu u prucessu di ricuperazione di u tendinu feritu. 

 

Da vede:

Ferreira, Rafaela, et al. Vascularizazione di u Tendinu d'Achille di ... - Laser Medicu. 2015, medical.summuslaser.com/data/files/79/1585169982_6Niglp3dbBeG7Cm.pdf.

Jesus, Julio Fernandes de, et al. "Terapia Laser di Bassu Livellu nantu à Riparazione di Tessuti di Tendone d'Achille Parzialmente Feritu in Ratti". Fotomedicina è chirurgia laser, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, 15 di maghju 2015, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24831690/.

Nogueira, Adelmário Cavalcanti, e Manoel de Jesus Moura Júnior. "L'Effetti di Trattamentu Laser in Tendinopatia: Una Revisione Sistematica". Acta Ortopedica Brasileira, Sociedade Brasileira De Ortopedia e Traumatologia, 2015, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4544521/.

Staff, Mayo Clinic. "Rottura di tendine d'Achille". Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 31 July 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/achilles-tendon-rupture/symptoms-causes/syc-20353234.

L'effetti di a Terapia à Bassa Laser nantu à a Riparazione di u Tendinu Calcaneale | El Paso, TX

L'effetti di a Terapia à Bassa Laser nantu à a Riparazione di u Tendinu Calcaneale | El Paso, TX

U corpu hè una machina chì travaglia bè chì pò sopravvive à tuttu ciò chì hè ghjittatu in u so modu. Tuttavia, quandu si riceve una ferita, u prucessu di guariscenza naturali di u corpu assicurarà chì u corpu pò turnà à e so attività di ogni ghjornu. U prucessu di guariscenza di un musculu feritu varieghja in tuttu u corpu. Sicondu quantu severu hè u dannu è quantu durarà u prucessu di guariscenza, u corpu pò ricuperà da pocu di ghjorni à uni pochi di mesi. Unu di i prucessi di guariscenza più gruelly chì u corpu hà da suppurtà hè un tendinu calcaneale rottu.

U Tendinu Calcaneale

U tendinu calcaneale o u tendinu d'Achille hè un tendinu grossu chì si trova in u spinu di a gamba. Stu musculu-tendone hè ciò chì face u corpu movendu mentre caminava, corre, o ancu saltà. Micca solu, u tendinu calcaneale hè u tendinu più forte in u corpu, è cunnetta i musculi gastrocnemius è soleus à l'ossu di u talone. Quandu u tendinu calcaneale hè rottu, u prucessu di guariscenza pò durà da settimane à mesi finu à ch'ellu hè guaritu sanu. 

 

 

L'effetti curativi di a terapia laser bassa

Unu di i modi chì ponu aiutà à u prucessu di guariscenza di i tendini calcaneali danucati hè a terapia laser bassa. I so studii anu dimustratu chì a terapia di laser bassu pò accelerà a riparazione di tendini dannighjati dopu una lesione parziale. Micca solu, ma u pettineL'inazione di ultrasound è a terapia laser bassu hè statu studiatu per esse l'agenti fisichi per trattà e ferite di tendini. I studii anu dimustratu chì a cumminazzioni di terapia laser bassu è ultrasound hà pruprietà benefica durante u prucessu di ricuperazione di trattamentu di ferite di tendini calcaneali.

 

 

L'iddu hà truvatu chì quandu i pazienti sò trattati per i so tendini calcaneali, i so livelli di hydroxyproline intornu à l'area trattata sò significativamente aumentati cù ultrasound è laser low tterapia. E strutture biochimiche è biomeccaniche naturali di u corpu nantu à u tendinu feritu aumentanu, affettendu cusì u prucessu di guariscenza. Un altru studiu hà dimustratu chì a terapia laser bassu pò aiutà à riduce a fibrosi è prevene u stress oxidativu in u tendinu calcaneale traumatizatu. U studiu ancu hà dimustratu chì dopu chì u tendinu calcaneale hè traumatizatu, a inflamazioni, l'angiogenesi, a vasodilatazione è a matrice extracellular sò furmati in l'area affettata. Allora, quandu i pazienti sò trattati cù una terapia laser bassu per circa quattordici à vinti un ghjornu, i so anormalità istologichi sò alleviati, riducendu a cuncentrazione di collagene è a fibrosi; impediscenu l'aumentu di u stress oxidativu in u corpu.

 

cunchiusioni

In generale, si dice chì l'effetti di a terapia laser bassu pò aiutà à accelerà u prucessu di guariscenza di riparà u tendinu calcaneale. I risultati promettenti sò stati pruvati, postu chì a terapia laser bassu pò aiutà à riparà u tendinu danatu, riducendu l'estressi oxidativu è impediscenu a fibrosi di escalada, causendu più prublemi nantu à u tendinu feritu. È cù a cumminazzioni di ultrasound, u tendinu calcaneale pò ricuperà più veloce per chì u corpu pò cuntinuà a so attività di ogni ghjornu senza ferite prolongate.

 

Da vede:

Demir, Huseyin, et al. "Paraguni di l'Effetti di Laser, Ultrasound, è Cumbinati Laser + Ultrasound Trattamenti in a Guarigione Sperimentale di Tendon". Laser in Chirurgia è Medicina, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, 2004, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15278933/.

Fillipin, Lidiane Isabel, et al. "A terapia laser à livellu bassu (LLLT) impedisce u stress ossidativu è riduce a fibrosi in u tendinu d'Achille traumatizzatu di ratto". Laser in Chirurgia è Medicina, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, Ottobre 2005, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16196040/.

Oliveira, Fla'via Schlittler, et al. Effettu di a Terapia Laser di Bassu Livellu (830 Nm ... - Laser Medicu. 2009, medical.summuslaser.com/data/files/86/1585171501_uLg8u2FrJP7ZHcA.pdf.

Wood, Viviane T, et al. "Cambiamenti di Collagenu è Rialignamentu Indotti da a Terapia Laser di Bassu Livellu è Ultrasound di Bassu Intensità in u Tendone Calcaneale". Laser in Chirurgia è Medicina, Biblioteca Naziunale di Medicina di i Stati Uniti, 2010, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20662033/.